Tradiţia bradului de Crăciun, care ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul a intrat și în tradiția creștină, ar merita să dispară, crede un şef de instituţie din Bistriţa-Năsăud. În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție.
Daniel Pop, şeful Gărzii Forestiere Bistriţa-Năsăud, a spus, într-o conferinţă de presă în care s-a discutat şi despre tăierea ilegală a brazilor pentru a fi vânduţi ca pomi de Crăciun, că fenomenul şi-a mai redus din intensitatea din anii trecuţi.
„Personal mi-aş dori să dispară această tradiţie a tăierii bradului, nu neapărat a folosirii unui pom de Crăciun. Din păcate, şi aici, cetăţenii nu înţeleg că acel puiet pe care îl taie peste 30-40 de ani i-ar putea aduce alte beneficii. Toate supermarketurile sunt pline de pomi de Crăciun aduşi din import sau din culturi speciale şi totuşi unii cetăţeni mai merg în pădure şi taie brazi”, a spus Daniel Pop.
Furturile de brazi de Crăciun au continuat şi anul acesta, deşi amenzile sunt de la 5000 de lei la 10.000 de lei, putând fi confiscat şi mijlocul transport în funcţie de valoarea pomilor de Crăciun transportaţi ilegal. În 2016 au fost sub 300 de brazi de Crăciun tăiaţi ilegal care au fost confiscaţi, iar anul acesta numărul lor a fost şi mai mic, sub o sută.
Ca să poată comercializa brazi în târguri, autorităţile locale trebuie să aibă o autorizaţie specială, anul trecut nici măcar Primăria Bistriţa neavând un astfel de document pentru cea mai mare piaţă din oraş, Decebal, motiv pentru care a fost amendată.
Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc. Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dorințele. Pe lângă bradul de Crăciun, creștinii ornează și așa numitele coronițe de Crăciun, agățate pe ușile de la intrare simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă a acestora reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată.
O altă plantă folosită la decorarea caselor în preajma Crăciunului și a Anului Nou este vâscul. Se spune despre vâsc că este o plantă tămăduitoare, simbolizând, la unele popoare, armonia și pacea. De asemenea, sărutul sub vâsc face mai trainică și mai puternică iubirea într-un cuplu.
Perfect domnule DANIEL POP. Sunt de partea gandurilor dvs. Cu ceva in plus . Sa dispara si fanfaronada politrucilor si sefilor de institutii cu COROANE de flori, pe structura tot de BRAD . Nu este necesar sa mai vedem la nesfarsit defilarea unor figuri care sunt paraleli si cu ISTORIA si cu nevoile societatii. Pacat de BRAD in orice situatie cand este batjocorit.
Si inca una pt. administratia pradatoare a orasului. In fiecare an se aduc molizi maturi de 8- 10 m in mai multe puncte a orasului pt. impodobire. Ce trebuie amintit este faptul ca desteptii din primarie au taiat grupaje de BRAZI ARGINTII exceptionali , atat in Piata Mica cat si in Piata Centrala, exact pe locul in care avem Molidul impodobit acum. In orice tara civilizata cu adevarat Europeana Edilii se folosesc de copacii aflati in stare naturala in perimetru respectiv si ii impodobesc la fata locului. Am circulat si eu in toata EUROPA si in special iarna chiar in timpul sarbatorilor am fost in GERMANIA (KOLN). Absolut peste tot in marile piete asa am vazut bradul de CRACIUN impodobit. Noi din pacate (administratia) suntem departe de a ne civiliza de a alege profesionist si de a pastra lucrurile bune din preajma noastra.
si eu sint de acord cu aceasta initiativa.
Brazi de cultura nhu trebuie neaparat adusi din import. Ce o opreste pe Romsilva sa cultive brazi in pepiniere si sa castige din treaba asta? Avantajele folosirii brazilor de pepiniera in dauna brazilor din padure, trecand peste diferentele de legalitate, sunt multiple:
– brazii de pepiniera arata mai bine, au coroana mai bogata, pentru ca au fost crescuti in mediu controlat (unii zic ca nu miros la fel, sa fim seriosi, merita sa tai un bradut din padure doar pentru miros?)
– brazii de pepiniera au si rol ecologic, pentru ca se mentin in permanenta suprafete mari cultivate cu brazi de varste diferite, care pana sa fie taiati fixeaza solul si ofera oxigen; suprafete care, in lipsa acestui business, ar fi ramas probabil goale.
– nu in ultimul rand, este o afacere legala, care produce profit din care se platesc taxe si care ofera locuri de munca legale, nu la negru.
Dane, brazii aduși din import sunt crescuți în alte condiții climaterice, de aia Romsilva nu poate face față concurenței. Și nici investitorii privați;
Tradiția bradului e necreștină, așa e. Dar nu e neapărat germanică. E și dacică. Vezi bradul împodobit al maramureșenilor, atestat documentar mult înaintea lui Carol I. Se pare că dacii au împrumutat-o de la celți.
Din partea mea, pot să împodobesc și mătura neveste-mi, mi-e tot aia. Crăciun înseamnă altceva.
Stimaţi domni, tradiţia bradului de crăciun este un simbol al vieţii veşnice, al întregii Evanghelii, începând cu naşterea Domnului nostru Isus Cristos, al transformării Cuvântului care a preluat forma omului pământean, pentru a cunoaşte concret viaţa omului şi a-l putea îndruma pe acesta pentru a-l face cunoscut pe Dumnezeu şi voinţa Acestuia de a-l elibera pe om din sclavia celui Rău şi a-i dărui mântuirea, viaţa veşnică. Sunt alte tradiţii (obiceiuri statuate în confesiunile creştine) introduse, de către „conducătorii bisericii”, care ar fi trebuit să „păstorească turma”, spre realizarea unor interese străine credinţei adevărate, celei care trebuie să îndrume către Adevăr şi Lumină. Omenii întreprinzători, au văzut ocazia de a câştiga de pe urma transformării acestei sărbători a Naşterii Domnului în scopuri mercantile. Acest lucru nu trebuie să nască în noi gândul de a desfiinţa această tradiţie, ci să căutăm a îndrepta atenţia spre importanţa Crăciunului şi să ne străduim spre îndreptarea lucrurilor. Una dintre metode ar putea fi crearea unor culturi de brazi îndreptată special pentru acest scop, deoarece aceştia ar putea fi vânduţi într-o stare ce nu „omoară” planta, ci dă posibilitatea replantării acesteia în locuri special amenajate în acest scop, iar cei care s-au folosit de pom cu ocazia Crăciunului să fie educaţi pentru a face chiar ei această replantare, oprind astfel „moartea” şi contribuind astfel la refacerea fondului forestier distrus din cauza caracterului hapsân al unora de a se îmbogăţi peste noapte, iar pomii tăiaţi ar putea fi transformaţi, după utilizare, în bricheţi sau alte forme de valorificare pentru obţinerea energiei calorice. Cooperativa din Chiochiş a realizat o asemenea uzină de valorificare a resturilor vegetale şi ar fi dispuşi să prelucreze şi brazii ce sunt aruncaţi după sărbători, să se planifice o acţiune de colectare, bine gândită, şi s-ar recupera o parte din pierderea pricinuită prin tăierea brazilor de crăciun. Din această activitate să facem o tradiţie, care nu ne-ar duce cu gândul la renunţarea la brazii de crăciun. Iată numai două exemple ce ar putea aplicate foarte uşor, dacă ar exista o preocupare în acest sens.
Nu exista Garda Forestiera la Bistrita Nasaud! Garda Forestiera este la Cluj si este condusa de un inspector sef, prin urmare nu are cum Daniel Pop sa fie seful garzii forestiere Bistrita Nasaud!
http://cluj.gardaforestiera.ro/?section=articolePage&idCapitol=36&lang=Ro