Alunecările de teren reprezintă una dintre principalele probleme care limitează potențialul productiv al solurilor din județul Bistrița-Năsăud. Suprafața afectată a fost estimată la 14.823,1 hectare, potrivit raportului privind starea mediului.
Datele Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj arată că în județ au fost identificate fenomene de alunecări ”în valuri, în brazde, în trepte și prăbușiri”. În aceeași categorie a factorilor restrictivi intră și eroziunea, care afectează 24.477,43 hectare.
Relieful variat al județului, în special zonele cu pante accentuate, favorizează apariția fenomenelor de eroziune.
Monitorizarea solurilor și aplicarea unor măsuri de gestionare durabilă sunt considerate esențiale pentru menținerea calității resurselor pedologice. Situația este relevantă pentru agricultura județului, având în vedere că suprafața agricolă totală este de 295.758 de hectare.
Unul dintre cei mai importanți factori care afectează calitatea solului în Bistrița-Năsăud este conținutul redus de humus. În total, au fost inventariate 140.558,9 hectare de soluri cu conținut slab și foarte slab de humus. Acesta are un rol important în menținerea proprietăților solului și a potențialului său productiv.
De asemenea, 85.804,9 hectare de soluri sunt slab aprovizionate cu fosfor și 33.795,6 hectare cu un conținut slab de potasiu. Sunt raportate și suprafețe cu soluri acide, precum și aproximativ 30 de hectare de soluri sărate.
Factorii naturali, dar și activitățile umane pot contribui la degradarea solului: practicile agricole intensive, defrișările și utilizarea îngrășămintelor chimice.
Anul trecut, au fost identificate 85 de activități care intră sub incidența legislației privind siturile potențial contaminate și contaminate. Cele mai multe – 44 – sunt legate de stațiile de alimentare și distribuție a carburanților.
Alte 26 de activități vizează colectarea și tratarea apelor uzate, iar 11 sunt activități industriale prevăzute de legislația privind emisiile industriale.
Inventarul mai cuprinde o activitate de spălare, curățare și vopsire a textilelor și blănurilor, precum și trei activități asociate stațiilor de pompare, punctelor de transfer, îmbinărilor și zonelor în care au fost raportate scurgeri din conductele pentru transportul substanțelor periculoase.
Amplasamentul fostei Uzine termice din Bistrița, de pe strada Zefirului, este unul dintre siturile pentru care autoritățile analizează măsurile necesare pentru curățare și remediere. Zona are aproximativ 3,3 hectare și este luată în calcul pentru o viitoare utilizare rezidențială. Amplasamentul a fost folosit ca teren agricol până în jurul anului 1970, iar din 1972 aici a fost înființată vechea centrală termică a orașului, ulterior fiind construită o centrală nouă.
În noiembrie 2025, Primăria municipiului Bistrița a depus raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului pentru amplasament. Documentul are ca scop confirmarea existenței și intensității unei eventuale contaminări și evaluarea probabilității unor efecte negative asupra mediului și sănătății populației.
Direcția Județeană de Mediu Bistrița-Năsăud urmează să stabilească în cursul anului 2026 pașii necesari pentru lucrările de curățare, decontaminare și remediere.
Adaugă comentariu