Cultură

Prof. Cristian Arapu le transmite copiilor de la ”Avram Iancu” pasiunea pentru șah

Pe o tablă cu 64 de pătrățele alb-negre se joacă mai mult decât o partidă de șah. La Școala Gimnazială ”Avram Iancu” din Bistrița, se exersează răbdarea, se antrenează memoria, se dezvoltă gândirea logică, iar fiecare mutare devine un exercițiu de anticipare și de luare a deciziilor.

Într-o sală de clasă, după terminarea cursurilor, elevii revin la școală pentru o altfel de lecție. În locul caietelor și al manualelor, pe mese se află table de șah, iar în locul exercițiilor obișnuite, provocările vin din partea adversarului.

Unii sunt începători, alții au deja experiență, au participat la turnee sau își testează periodic abilitățile în partide cu colegii. Pe toți îi unește însă aceeași dorință: să devină mai buni și învață acest lucru la Clubul de șah ”Avram Iancu”, proiect în spatele căruia se află profesorul coordonator Cristian Arapu, un pasionat al șahului de peste cinci decenii, care și-a propus să le transmită elevilor nu doar regulile și strategiile jocului, ci și valorile pe care acesta le cultivă.

”Anul trecut am desfășurat o activitate opțională în cadrul curriculumului la decizia școlii, intitulată «Educație prin șah», în parteneriat cu Federația Română de Șah. Acest parteneriat continuă și în prezent, prin desfășurarea unor ore opționale la ciclul gimnazial. Eu mi-am păstrat pasiunea, mi-am păstrat chiar și elevii și am demarat înființarea unui club de șah al Școlii Gimnaziale «Avram Iancu», un proiect dorit de foarte mulți copii și așteptat de multă vreme”, explică profesorul pentru învățământ primar Cristian Arapu, coordonatorul Clubului de șah ”Avram Iancu”.

La această școală, în urmă cu mai multe decenii, a mai existat un club de șah, coordonat de doi profesori de matematică.

”Am hotărât să continui această activitate deosebită, care îi ajută pe copii să-și dezvolte cogniția, memoria, gândirea logică și capacitatea de anticipare. De asemenea, îi ajută să-și stăpânească răbdarea, atât de necesară în zilele noastre”, subliniază profesorul.

Clubul și-a deschis porțile luna aceasta cu un efectiv inițial de 20 de copii, majoritatea din clasele a V-a și a VI-a. Alegerea grupelor de vârstă nu a fost întâmplătoare. ”Inițial, m-am gândit să mă adresez elevilor din clasele a V-a, a VI-a și a VII-a, pentru a asigura continuitatea activităților începute anul trecut. Am considerat că elevii clasei a VIII-a au de pregătit Evaluarea Națională, iar cei mai mici sunt încă prea mici pentru acest proiect. Sper ca proiectul să se extindă la nivelul întregii școli, nu doar pentru ca elevii să joace șah din pasiune, ci și pentru a participa la concursurile școlare care se vor desfășura la nivel județean sau la alte niveluri. Îmi doresc să pregătesc copiii încă de pe acum pentru aceste competiții”, a explicat profesorul Arapu.

De la primele mutări, la dorința de a deveni profesioniști

Unii copii au descoperit șahul cu ajutorul părinților, alții la școală.

”Mă jucam șah cu colegii mei înainte să ne facem temele, dar pierdeam de fiecare dată. Iar de atunci mi-am dorit să devin mai bun, ca să-i pot învinge”, ne-a spus Eduard Ulecan, care își dorește să învețe ”cum să devin profesionist”, să cunoască deschideri eficiente și strategii de apărare. Consideră că șahul îl ajută să-și dezvolte mintea și să devină mai inteligent.

Pentru Daniel Girigan, elev în clasa a V-a, pasiunea a început în 2022, când mama sa l-a învățat primele reguli. Ulterior, a aprofundat jocul urmărind informații și tactici pe internet. ”Am venit la clubul de șah pentru că îmi place șahul, în general, și aș vrea să învăț mai multe despre acest joc”, spune Daniel, care speră să înceapă cu tactici mai simple și să ajungă treptat la unele mai dificile. În opinia lui, șahul este important nu doar pentru performanța sportivă: ”Te învață să gândești mai mult, să te concentrezi și, dacă participi la un club de șah, poți să-ți faci și prieteni”.

Albert a descoperit șahul încă din copilărie, tatăl său fiind cel care l-a învățat să mute piesele. A participat deja la câteva turnee și a obținut și victorii, iar acum a venit la club pentru a se perfecționa. ”Cred că șahul dezvoltă creierul și gândirea. Când trebuie să analizezi tabla și să urmărești piesele, trebuie să vezi dacă adversarul atacă și cum te poți apăra”, explică elevul.

Pentru Georgiana, participarea la club are o miză personală: își dorește să-l învingă pe cel mai bun coleg din clasă. Spune că jocul a ajutat-o să aibă mai multă răbdare, să gândească strategic și să anticipeze mișcările adversarului. Iar colegul despre care vorbește este Alexis, care joacă șah de la vârsta de opt ani, când a început să se antreneze acasă, alături de tatăl său. Întrebat cum a ajuns cel mai bun jucător din clasă, răspunsul lui este simplu: ”Am jucat mult”.

Nu departe de el, Lucas ocupă locul al doilea în ierarhia informală a clasei. Elevii organizează periodic turnee între ei, iar competiția îi motivează să-și îmbunătățească jocul. ”Șahul mi-a dezvoltat gândirea și mintea. Acum gândesc mai bine în situații dificile și iau decizii mai echilibrate și mai rapid”, spune băiatul.

Ana, la rândul ei, consideră că șahul o ajută să-și calculeze mutările și să privească mai atent ceea ce urmează să facă adversarul. Iar Sami observă că exercițiul gândirii din timpul partidelor îl ajută inclusiv la celelalte materii școlare.

Cum s-a format clubul de șah

Intrarea în club a presupus și o primă provocare: un test de evaluare a cunoștințelor de șah. Elevii ne-au povestit că unele întrebări li s-au părut atât de dificile încât au avut impresia că nimeni nu ar putea răspunde la ele.

Profesorul confirmă complexitatea evaluării și spune că rezultatele au fost încurajatoare. ”Am avut și un arbitru de șah care ne-a ajutat să realizăm această evaluare. Este vorba despre șahistul Dominic, care are un coeficient ELO foarte mare, de peste 2.000 de puncte. El m-a ajutat la elaborarea acestui test pe care l-am aplicat. Copiii de aici au demonstrat că au cunoștințe foarte solide. Să obții șapte puncte sau șapte puncte și jumătate la acest test nu este deloc ușor, să știți! Majoritatea rezultatelor au fost de 5, 5,50, 6 sau 7 puncte, ceea ce demonstrează că elevii au o bază solidă pentru ceea ce urmează să construim împreună. Cu cât vom desfășura mai multe activități în cadrul clubului, cu atât copiii vor fi mai bine pregătiți, mai pasionați și mai interesați de acest sport al minții, care, așa cum spunea marele maestru Tal, este și o artă”, afirmă profesorul.

El își propune să le prezinte elevilor nu doar mutările și combinațiile de pe tablă, ci și frumusețea partidelor jucate de marii maeștri. ”În această etapă, ne propunem să desfășurăm ore de inițiere și să ajungem la un nivel care să ne permită să aprofundăm strategia, tactica și alte aspecte foarte interesante și profunde ale șahului.”

O pasiune de peste 50 de ani, transmisă unei noi generații

Pentru Cristian Arapu, clubul nu este doar un proiect educațional, ci și o modalitate de a transmite mai departe o pasiune care îl însoțește de peste jumătate de secol. A învățat să joace șah de la tatăl său, pe când avea aproximativ patru-cinci ani. Pasiunea a crescut treptat. Fratele lui, care locuiește în Anglia, joacă într-un club de șah și a ajuns la un coeficient ELO de aproape 2.100 de puncte. Această experiență personală l-a făcut să înțeleagă cât de important este ca pasiunea să fie cultivată și transmisă mai departe. ”Îmi doresc să desfășor această activitate nu doar pentru a-mi continua propria pasiune pentru șah, ci și pentru a le insufla copiilor dorința de a căuta și de a descoperi mai multe informații pe cont propriu.”

În programul clubului vor intra și lecții despre istoria șahului, despre marii maeștri și despre poveștile spectaculoase ale campionatelor mondiale.

Șahul, o școală a vieții

La a doua întâlnire a clubului, profesorul Cristian Arapu le-a vorbit copiilor despre legenda originii șahului, despre regele indian și înțeleptul care i-a cerut, drept răsplată, grâu în cantități dublate pe fiecare dintre cele 64 de pătrățele ale tablei. Povestea, aparent simplă, ascunde o lecție de matematică despre progresia geometrică, dar și una despre modestie, înțelepciune și importanța fiecărei piese. ”Jocul de șah nu este despre a cuceri, ci despre a gândi. Fiecare mutare are consecințe, fiecare pion contează și niciun rege nu câștigă singur”, le-a explicat profesorul elevilor, în cadrul lecției.

Apoi a făcut legătura dintre joc și realitate, insistând asupra importanței anticipării: ”În spatele fiecărei mutări se ascunde un proces cognitiv, adică un proces de gândire. Noi trebuie să gândim fiecare mutare pe care o facem pe tablă. Trebuie să anticipăm ceea ce va urma, să analizăm situația și poziția pieselor, să anticipăm consecințele și să ne gândim ce se poate întâmpla la următoarea mutare. La șah trebuie să gândim cu una, două, trei sau chiar patru mutări înainte. Cu cât reușim să anticipăm mai bine mutările adversarului, cu atât avem șanse mai mari să câștigăm partida. La fel este și în viață. Dacă am pierdut o partidă de șah, nu este mare lucru: putem începe alta. Însă, în viață, dacă am făcut o greșeală, consecințele acesteia nu pot fi întotdeauna înlăturate.”

De aceea, spune Cristian Arapu, șahul îi poate ajuta pe copii să devină mai atenți și mai responsabili în deciziile lor. ”Învățându-i pe copii să anticipeze, îi ajutăm să-și dezvolte și abilitățile necesare în viață, astfel încât să gândească atent și să privească spre viitor. Așa cum am spus, trebuie să ne gândim cu două sau trei mutări înainte. La fel procedăm și în viață: încercăm să anticipăm ce se va întâmpla în urma următoarei noastre acțiuni.”

Clubul de șah ”Avram Iancu” se întâlnește săptămânal, în fiecare marți, între orele 16:00 și 17:00, în sala 50, Corpul B (parter).

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.