Cireșoaia, o curiozitate pentru lumea științifică internațională

Satul Cireșoaia, care are livezi clasice de cireși pe mai bine de o mie de hectare, cu o multitudine de soiuri, ar merita să devină un areal protejat fiindcă zona reprezintă o curiozitate pentru lumea științifică internațională.

”La Cireșoaia sunt o mie de hectare de cireși, în complet alt sistem, greu de recoltat, de explotat. Am organizat acolo un simpozion al cireșelor cu specialiști din toată Europa care au fost uimiți să constate că se mai cultivă și se mai obțin producții din livezi clasice de pe o suprafață atât de mare. Să ai o livadă de dimensiunea aceasta, cu o colecție atât de variată de soiuri, de la albe, până la negre, de la mici până la foarte mari, frumoase, cu pomi de 3-6 metri, cu oameni care se urcă până sus cu scări și recoltează. Din păcate, localnicii nu mai cunosc originea soiurilor. Le spun a lui Loți, a lui nu știu care a adus ramura de undeva. În opinia mea, s-au dus prin lumea largă, chiar și în România în anumite zone, iar când au văzut un soi bun, au băgat ramura în buzunar și acasă au altoit-o. Și microclimatul e foarte bun pentru cireși, sunt dealurile molcome și un sol foarte propice, relieful e foarte bun, dealurile au peste 400 de metri altitudine și nu sunt afectate de înghețurile de primăvară, de brume și atunci producția e mult mai sigură ca în altă parte, însă din livezile în sistem clasic aduni o tonă-două la hectar, în timp ce din livezile superintensive, de pe aceeași suprafață aduni 20 de tone”, a spus inginerul Mihai Bilegan.

În opinia lui, satul Cireșoaia ar merita să fie un areal protejat în care să se dezvolte turismul.

”Noi am încurajat atunci localnicii să-și transforme o cameră în casă de oaspeți, dar nua m reușit să-i convingem. Oricum, eu nu cred că vor dispărea livezile de la Cireșoaia fiindcă se plantează în continuare, se aud soiuri noi din străinătate. Dacă acestea însă vor performa, s-ar putea să dea puțin înapoi soiurile vechi și modul acela de cultură care efectiv încântă privitorul. Când am dus acolo specialiștii din Europa, i-am transportat cu tractoare, pe baloți de paie și au fost de-a dreptul încântați”, a spus el.

Între 26 și 27 august a.c., Bistrița va găzdui întâlnirea pomologilor din Europa, cu circa o sută de participanți, iar Mihai Bilegan își dorește să organizeze o deplasare până la Cireșoaia ca să le arate livezile clasice de acolo.

Dezbaterile vor avea loc la Bistrița, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița având și ea cu ce se lăuda. De-a lungul timpului, aici au fost create 12 soiuri de cireși, iar unele au ajuns să fie cultivate în străinătate.

”Unele soiuri erau chiar în lista de înmulțire din Germania, Olanda și Belgia, ultima țară preluând soiul Jubileu care era considerat și foarte bun polenizator pe lângă faptul că producea fructe frumoase și regulat. Calitatea acestor soiuri a făcut ca ele să fie preluate de străini. Pe mine m-a întristat că, uitându-mă la lista lor de soiuri, toate erau cu R, adică trebuia plătită o redevență. Ale noastre nu erau cu R, ceea ce înseamnă că le-am dat degeaba. Este mare păcat fiindcă Stațiunea din astea trăiește, din crearea de soiuri noi, din proiectele pe care le face”, a spus inginerul Mihai Bilegan.

În opinia sa, cele mai gustoase soiuri de cireșe create la Bistrița sunt Jubileu, Rubin, dar și Uriașele de Bistrița – pe care le-a găsit și în lista de înmulțire din Germania, acest soi producând cea mai mare dintre cireșe, foarte crocantă.