”Pentru a continua dezvoltarea județului cu fonduri europene și pentru a fi din nou județul etalon al atragerii acestora, definitivăm portofoliul de proiecte pentru noul exercițiu financiar 2021-2027, alături de Marcel Boloș, directorul general ADR Nord-Vest și experți din cadrul agenției”, spune președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.
El a menționat că ”începând de la sănătate, educație, infrastructură, cultură, turism, digitalizare, toate domeniile și întregul județ este vizat pentru continuarea investițiilor, armonizate la strategia de dezvoltare a Porții Transilvaniei Bistrița-Năsăud”: ”Ținând cont de situația economică dificilă prin care trece țara noastră și pentru a ne ține de cuvânt, soluția accesării de fonduri europene este vitală. Așadar, ne adaptăm vremurilor și continuăm munca, continuăm dezvoltarea județului, cu proiecte utile comunităților”.
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud implementează prin POR 2014-2020 proiecte a căror valoare totală depășește 800 de milioane de lei, aprox. 160 de milioane de euro.
Salut colaborarea dintre Radu Moldovan si Marcel Bolos in interesul dezvoltarii judetului Bistrita-Nasaud, chiar daca sunt din partide diferite.
Și pentru conservare biodiversității ce proiecte pregătiți?
Soluția accesării de fonduri europene este vitală, numai că nu există structurile administrative care să facă acest lucru cu mai mult succes. Situatia anacronică este generată de faptul că România are aceeași organizare teritorial – administrativă ca în vremea comunismului, chiar dacă modelul este depășit. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat. De aceea, trebuie făcută o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se miscă foarte greu. Si asta nu e totul. Numărul mare al judetelor actuale reprezintă o frână in calea dezvoltării din cauza sistemului birocratic excesiv. De aceea, ar fi extrem de utilă o initiativă legislativă privind regionalizarea țării .
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în legea fundamentală din Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune păstrarea denumirii de „Județ”, prevăzută in constitutie, numai că prin comasare din cele 41 de județe actuale vor rezulta un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean.
„Cel ce are urechi de auzit să audă” (Evanghelia după Matei- Capitolul 13; vers. 24-30, 36-43)
Motto:
„Amice, eşti idiot !”
(I.L. Caragiale- Căldură mare)
Ce are sula cu prfectura? In mintea unora e o confuzie totală. Nimeni n-a spus că județele sunt de pe vremea comunismului, dar in nici un caz nu sunt de pe vremea domnitorilor si voievozilor români medievali.
Județele au apărut ca unități administrativ-teritoriale interbelice in România Mare. Pe baza Constituției din 1923 și a legii de unificare administrativă din 1925, teritoriul țării a fost împărțit în 71 de județe. Această împărțire administrativ-teritorială a ținut până în 1938, cand in baza unei noi constituții, conform legii administrative din 14 august 1938, au fost formate 10 ținuturi, fiecare dintre ele fiind alcătuite din mai multe județe, independent de criteriul istoric. Această împărțire a fost făcută după modelul legii administrative italiene din 1926 și a celei iugoslave din 1929.[4] Ținuturile au luat în general denumiri de ape, pentru a trece pe plan secund apartenența istorică a teritoriilor lor. După modelul fascist italian, județele din Transilvania locuite preponderent de maghiari au fost incluse în ținuturi separate, astfel încât procentul minoritarilor să fie redus per totalul ținutului: județul Trei Scaune a fost inclus în Ținutul Argeș, iar județele Ciuc și Odorhei în Ținutul Alba Iulia.
Totusi, adevărul este că actuala împărtire administrativ-teritorială a României cu 40 de judete dăinuieste din anul 1968, de pe vremea comunismului.
Sunt vremuri bolnave și se adaptează la ele doar cei care fac asemenea înțelegeri bolnave,
probabil le iese șpaga și mai dau cu praf în ochi poporului.
pentru Toni cretin
Președintele Academie Ion Aurel Pop este aclimatizat la aceste vremuri,
altfel nu era presedinte.
pentru Cucu d’aifos forestconifer denascimentos
Aveti dreptate, atitudinea unora e nespus de tristă dar adevărată.
Și mulțumesc pentru reacție, e mai bună decât ignoranța.
Așa mă ,dați cu like-uri în Cucu Toni Sofia, pân vă amorțește degjetulul tot apăsând pe butonul si sirena Vasile Roaită–(erou comunist )