Actualitate Recomandări

Cum pot fi combătute principalele boli de mare risc. Soluţiile prof. Virgil Rus

Patru din principalele boli de mare risc cu care românii se confruntă sunt datorate sedentarismului, stresului și alimentației inadecvate, dar există soluţii pentru prevenirea lor, susţine prof. univ. Virgil Rus de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, Extensia Bistriţa.

La dezbaterea publică organizată de prof. Cristina Iurișniți, deputat USR, cu tema: „Reprezintă Educația și Sănătatea domenii de prioritate pentru România?”, Virgil Rus şi-a expus ideile şi propunerile pornind de la realitatea alarmantă că în România, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul și afecțiunile psihice sunt în creștere, ţara noastră fiind pe primele trei locuri la obezitate infantilă, iar sarcinile nedorite din perioada pubertății și adolescenței sunt din ce în ce mai multe. Le redăm în continuare:

„În cadrul dezbaterii am argumentat necesitatea activităților fizice sportive la toate vârstele cu propunerea să avem în vedere sprijinirea centrelor sportive – fitness din partea autorităților locale și facilitarea accesului în acestea a tuturor categoriilor sociale atât în cele cu statut privat, cât și în cele de stat pentru că sunt Centre de producere a sănătății. Prin programele organizate acestea se ocupă de educație prin prevenție, cultură și armonie corporală prin activități sportive recreative.

E bine să știm că acum că patru din principalele boli de mare risc cu care românii se confruntă sunt datorate sedentarismului, stresului și alimentației inadecvate.

Soluțiile în prevenirea acestor probleme pot fi:

  1. Încurajarea elevilor de a participa activ în cadrul lecțiilor de EFS și nu de a fi scutiți medical (cu excepția celor cu probleme). Mișcarea contribuie fundamental la diminuarea acestor probleme la vârste adulte. Părinți, lăsați copiii să facă educație fizică si sport, lăsați profesorii să-și facă orele!
  2. Creșterea numărului de ore de EFS din școli. Atenție, din clasa a VIII-a până la terminarea liceului elevii au DOAR o oră de EFS/săptămână. E foarte puțină mișcare în condițiile în care în această perioadă a vieții adolescentul are nevoie de educație prin sport pentru a învăța să gestioneze stresul caracteristic vârstei mai mult ca oricând altfel găsind „remedii”… multe dintre acestea nocive;
  3. Organizarea frecventă în școli a unor seminarii unde să fie invitați specialiști din sport, fitness și nutriție de la care elevii au ce învăța și-i pot lua ca modele;

Chiar dacă nu suntem încă pe primul loc, România ocupă în clasament locul al doilea în Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă. Unul din patru copii este supraponderal sau obez cu mari șanse de a fi bolnav când va deveni adult. Propunem ca soluții:

  1. Implicarea autorităților locale în implementarea unor proiecte locale alături de specialiști în sport în vederea organizării unor lecții deschise și jocuri în aer liber;
  2. Facilitarea accesului tuturor categoriilor sociale atât în centrele sportive școlare cât și în cele private pentru educație prin mișcare la toate vârstele;
  3. Facilitare fiscală și subvenționare prin sprijinirea centrelor care oferă servicii fitness cu rol sanogenezic din cadrul categoriei „Sportul pentru toți”, nu doar selectiv sau doar pentru performanța sportivă;
  4. Facilitățile fiscale și subvențiile din această zonă a sportului pentru toți funcționează în țările civilizate și chiar în unele orașe de la noi din țară ( s-au dat exemple la dezbaterea organizată, orașe ca: Miercurea Ciuc și Beclean unde centrele locale private de sport primesc subvenții de stat pentru a funcționa optim și pentru ca toată lumea să aibă acces GRATUIT);

Cazurile de sarcină la copii între 10 şi 15 ani. Soluții de prevenire:

  1.  Organizarea de seminarii unde să fie invitați specialiști din domeniile medicale;
  2. Organizarea de tabere unde elevii pot socializa și învăța din temele organizate în cadrul unor dezbateri speciale privind igiena corporală, cunoașterea corpului, prevenție si prevenire a sarcinilor nedorite (clasele mari). Profesorii de EFS studiază aceste discipline în cadrul facultăților de specialitate;

„Desigur că multe am putea scrie tot atât ar putea fi și sugestiile. Important e să și facem ceva în acest sens și să nu rămânem la stadiul unor discuții. Cârcoteala și delăsarea ne va costa scump, foarte scump ca și națiune. SĂNĂTATEA! Să rămânem însă optimiști și să sperăm că aceste sugestii și implicarea noastră va contribui într-o oarecare măsură la schimbarea statisticilor de peste 5-10 ani. Până atunci, să fim sănătoși!”, a spus profesorul Virgil R. Rus

Etichete

14 comentarii

  • Domnilor ; ati omis lucrul cel mai grav care se intampla in mediile urbane. Nu stiti ori va faceti ca nu trebuie spus ca pe primul loc la orase bolile RESPIRATORII fac ravagii. De departe acestea ocupa locul unu, iar diagnosticul nu apare chiar pe loc ci in timp se cuibareste perfidul cancer . Solutiile de stopare a fenomenului le stim bine cu totii, teoria este cunoscuta, in practica insa administratia nu face mai nimic pt. a diminua starea in care ne aflam cu totii. POLUAREA si praful, particolele aflate in suspensie, metale grele antrenate de vantul facut de rotile masinilor ne invadeaza plamanii. Cum procedam ? Taiem sau plantam ?

    • Eu aș sugera studierea posibilității ca și orele de educație fizică să nu fie notate (dar să fie obligatorii bineînțeles) până la o anumită vârstă după un studiu, să zicem un eșantion statistic reprezentativ.
      Nu e normal ca și la grădiniță toți copii se joacă natural și fac activitate fizică..iar apoi intrând într-un circuit mai degrabă competitiv, unii copii se demotivează. F
      iecare să facă în ritmul lui, important e să facă.
      Apoi mai sunt metodele de a introduce copiii și părinții în circuitul mișcării.
      De exemplu, ceea ce funcționează foarte bine aici unde locuiesc este programul cuburilor de energie.
      Programul e simplu.
      Fiecare școală care se înscrie în competiție..locală , regională se angajează prin intermediul profesorului de sport să încurajeze mișcarea fizică atât a copiilor cât și a părinților.
      Principiul, fiecare 15 minute petrecute într-o activitate sportivă cu părinții e echivalentul unui cub.
      Timp de o perioadă determinată(ideal pentru ca un obicei , oricare obicei să se formeze trebuie 60-70 repetiții deci perioada respectivă ar trebui să fie de 2-3 luni) copiii colecționează cuburile respective incitând părinții să se joace și să participe.
      Totul e admis pentru a colecționa cuburi singura obligație de a nu trișa- vă asigur că odată copiii sensibilizați de acest aspect vor respecta și în plus aspectul etic e întărit.
      În plus se crează complicitatea cu părinții, implicându-se .
      E copilul care bifează cubul realizat și prezintă un gen de fișă la școală.
      Cîbd vorbesc de toate activitățile fizice mă refer la mersul pe jos, badminton, sport individual, bicicleta chiar și activități agricole unde copilul se mișcă efectiv, strâns fân, la sapă.
      Echipele (școlile) care au colecționat cele mai multe cuburi vor participa la un party de exemplul o noapte dormită pe terenul sportiv la Arena din Cluj, bilete gratuite la un meci sportiv.

    • Și pare că funcționează.
      judecân după numărul de medalii câștigate în competițiile internaționale și numărul de sportivi înscriși în diferite sporturi.
      Când ai bază de selecție mai largă, mai ușor să selecționezi și formezi campioni.

  • Trebuie o strategie locala si nationala pentru cei care construiesc si nu doteaza constructiile cu parcari la subsol. Primaria trebuiesa stabileasca altfel prioritatile…unde are un spatiu trebuie sa faca loc de recreere pt locuitori (spatiu verde, loc de joaca pt copii, teren de sport, aparate pt sport outdoor…)nu sa il dea pt peco(Han) magazine si chioscuri(Lidl….etc)Unde sunt case in paragina pt ca nu sunt revendicate de nimeni sau nu isi permit proprietarii sa le reface, urbea trebuie sa achizitioneze acea locatie pt a aerisi orasul nu sa-l ingramadeasca cu cat mai multe blocuri pe metru patrat. Trebuie extindere pe vertical …

    • Ganditi-va cum ar fi daca in locul masinilor pe marginea strazilor ar fi piste de biciclete si spatiu verde, iar autoturismele ar fi parcate la subsolurile blocurilor sau in parcari etajate supra/subterane….

    • Punct obiectiv.
      Amenajarea urbană trebuie să creeze culoare de mișcare fizică prin implementarea lor într-un planul urbanistic general.
      Deocamdată urmărind de pe google, pentru implementarea imediată de exemplu al unei piste ciclabile terenurile din preajma liniei ferate ar oferi o anumit posibilitate de traversare a Bistriței de la est -vest printr-un coridor pietonier și ciclabil amenajat corespunzător dar în rest…e greu de identificat fizic un spațiu corespunzător.

    • Pe langa actuala centura este un parau care daca ar fi acoperit cu o punte sau ceva de genul acesta ar putea fi o alta pista de biciclete,…tinand cont ca aceasta centura ar trebuii sa fie bulevard integrat in harta orasului si o adevarata centura sa fie construita in exteriorul orasului, sa-l ocoleasca ….Astfel cu o gandire buna se poate face pista de biciclete care sa inconjoare orasul: Pe langa actuala centura si sa lege Padurea Schulerward, pe langa pasarela veche sa treaca pe malul stang al raului Bistrita pe langa strandul Codrisor, are acces la Parcul Municipal si la pistele enduro bike, poate continua pana la lac si in continuare spre Wonderland. De la lac se poate cauta o modalitate de conexiune cu pista de langa centura. Si uite asa putem inconjura orasul pe bicicleta si avem acces si la celelalte piste sau viitoare piste din oras. ASTA INSEAMNA SA VREI SA PROMOVEZI SPORTUL…SI ESTE DOAR UN EXEMPLU/PROPUNERE.

  • Pentru un profesor de sport, nu cred ca e cazul sa isi impuna un punct de vedere care vizeaza in primul rand, parerea unui medic! Dar asa e la noi, fiecare isi da cu parerea in domenii la care nu se pricep. O fi important si asta, sau se baga in seama……

    • Oriunde ai merge în lumea asta largă, toți medicii îți prescriu pentru a evita problemele de sănătate, mișcare fizică și alimentație sănătoasă.
      E baza prevenției.

  • Iar ideea că mișcarea sportivă se realizează doar în instalații speciale, amenajate e una pe jumătate adevărată.
    Mișcarea fizică începe prin alergare simplă, a utiliza o pereche de pantofi de sport chiar și simpli într-un spațiu securitar desigur.
    E vorba de a a fi activ în mod consistent și a crea gustul pentru mișcarea fizică prin programe și rutine de sănătate.

  • Nu pot să nu remarc, că această dezbatere publică a fost organizată de către USR, prin Cristina Iurişniți
    Cine altcineva?
    Doar ei au ajuns la un nivel de înțelegere a lucrurilor dintr-o altă perspectivă, şi pun dezvoltarea umană, înaintea asfaltului, înaintea businessului, înaintea profitului.

  • Nu pot sa nu remarc- e intenționată introducerea – ca Adrian C. a primit un dislike de la un … dislexic. El își exprima aprecierea față de aceasta dezbatere publica, implicit față de dna Cristina Iurișniți. Iar „Elevul” de mai sus, e un elev chinuit de către profesorul de sport sau părintele unui copil pufos, anxios si încercănat si, cum altfel, chinuit de către profesorul de sport? Nu prea cred ca in Bistrița anului 2018 își mai permit mulți profesori să umilească elevii, în special în discipline pe care nu se pune accent. În străinătate (nu cunosc o statistică exactă, pe state, grupe de vârstă etc., relatez ce știu) există în programa școlară 3 ore de educație fizică și sport pe săptămână, ore gândite și în funcție de anotimp; iarna se practică sporturi de iarna, vara se înoată. Dacă profesorii nu pot cu tact și pedagogie să atragă elevii către orele de sport trebuie poate scos sistemul de notare (spre dezamăgirea unora). Oricum e stupid să dai note unui copil după aptitudinile sale fizice. Copiii trebuie sa indrăgeasca sportul, mișcarea in aer liber. Părinții sunt primii care greșesc în (ne) insuflarea respectului si înclinației către practicarea unui sport (nu ma refer de performanță). Când ziua pare să aibă 12 ore ți se pare supraomenesc să ieși cu copilul sau sa îl înscrii la o activitate sportivă – cultural/ artistică. Intervine și factorul financiar; sunt multe talente care se pierd deoarece părinții nu dispun de resurse materiale pt. a susține practicarea sporturilor (orice sport cere efort: abonamentul, ținuta, deplasările etc.). Pot da exemplul meu: am facut mai mult sport după vârsta de 22 de ani decât în 16 ani de învățământ. Mișcarea trebuie să fie privită ca ceva plăcut, util, distractiv nu ca o obligație în plus în programa școlară. Mens sana in corpore sano: e o realitate; când trupul e slăbit mintea începe să dea rateuri. Dar intr-o societate care încă mai funcționează după zicala „roșă, grasă și frumoasă”, la ce ne așteptăm? Să fiți convinși că sedentarii obezi nu sunt atât de fericiți pe cât par si după vârsta de 50 de ani se confruntă cu o serie de probleme de sănătate.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.