Consilierii Partidului Ecologist Român au depus un proiect de hotărâre în Consiliul Local Bistrița pentru schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș din fața Palatului Administrativ în Piața Libertății, pentru a marca în acest fel împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989:
”În primele ore ale dimineții decisive de 22 Decembrie 1989, bistrițenii au ieșit cu curaj și determinare pentru a-și manifesta la rândul lor, solidaritatea cu timișorenii și dorința lor de libertate și de înlăturare a regimului comunist. Curajul de atunci al bistrițenilor nu a fost mai prejos decât a revoluționarilor din celelalte orașe ale țării. Despre Revoluția din Bistrița din data de 22 Decembrie s-a scris încă prea puțin, accentul fiind pus pe revoluția de la București. Participarea masivă tuturor oamenilor din țară la protestele din 22 Decembrie a dus în final la victoria revoluției.
Pentru bistrițeni, momentul 1989 a fost doar începutul unei noi vieți, unei noi atitudini, unei noi conștiințe publice. De atunci, piața Libertății recâștigate s-a mai umplut de zeci de ori, de fiecare dată când oamenii au simțit că în țară lucrurile alunecă pe o pantă periculoasă și că drepturile lor sunt încălcate.
Credem că denumirea Piața Libertății are o legătură reală cu trecutul, prezentul și viața cetățenilor Bistriței și reprezintă mai bine valorile și aspirațiile lor. Credem că, în majoritatea lor, bistrițenii apreciază libertatea, democrația și calea europeana pe care ne aflăm din nou după întreruperea brutală din timpul comunismului.
Este credem timpul cel mai bun pentru ca să ne clarificăm valorile opțiunile și să le exprimăm coerent și consecvent.
Date fiind cele de mai sus, am propus şi susţinem spre aprobare proiectul de hotărâre privind privind schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș în Piața Libertății. Am solicitat introducerea în mod suplimentar a proiectului pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 12.12.2019”,
se arată în comunicatul consilierilor municipali PER Teodor Mârza și Virgil Marton.
Ţara arde şi baba se piaptănă. Nu-i nevoie de schimbarea denumirii Pieței Petru Rareș din fața Prefecturii în Piața Libertății, pentru a marca asa cum se cuvine împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 la Bistrita. Pentru asta e suficient sa fie adusa inapoi „Troita Revolutiei” pe care niste indivizi fara ratiune au mutat-o anul trecut in cimitirul de pe strada Tarpiului. Mai degraba ar fi cazul ca măcar acum si la Bistrita să se revină la denumirile din perioada interbelică pentru bulevardul Republicii si pentru Piata Centrala . Dupa cum se stie, in perioada interbelica la Bistrita bulevardul Republicii purta numele Regina Maria, iar Piata Centrala se numea Regele Ferdinand. In anul 1919 Regele Ferdinand si Regina Maria au facut o vizita memorabila in orasul Bistrita . In memoriile sale, Victor Moldovan- un fost partizan al Unirii Transilvaniei cu România, care a deţinut mai multe mandate de parlamentar şi deputat în perioada interbelică, nota urmatoarele: „În ziua de 26 mai 1919, Regele şi Regina, însoţiţi de o mare suită de miniştri şi generali, fac o vizită la Bistriţa. Sunt primiţi într-un mod deosebit de înălţător de către toată intelectualitatea şi întreg poporul bistriţean în frunte cu prefectul Tripon. Participă şi năsăudenii cu plutonul de grăniceri veteran cu steagul lor ciuruit de gloanţe”. În acel an 1919, Regina Maria şi Regele Ferdinand au vizitat mai multe orase din Transilvania, intre care: Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistriţa, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Ţebea, Alba Iulia, Blaj, Copşa, Sibiu, Sălişte, Făgăraş şi Braşov.
De asemenea, începând din 15 octombrie 2019, la Paris aleea de promenadă de pe malul stâng al Senei, vizavi de Turnul Eiffel, poartă numele Reginei Maria a României, în semn de apreciere față de implicarea reginei în Conferința de Pace de la Paris din anul 1919. Dacă la Paris se poate, de ce nu s-ar putea si la Bistrita?
De altfel, monarhistii bistriteni au propus in repetate rânduri, revenirea la denumirea interbelică a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale, din păcate fără nici un rezultat până in prezent.
Ba e nevoie! Mai învață un pic de Istorie dacă nu vrei să o înveți de la sfinți ca R. Moldovan și MGButa
Il asteptam pe LIVIU si la comemorarea eriolor revolutiei asa cum evenimentul a fost anuntat de Bistrita Civica. Asteptam si pe domnii consilieri de la PER sa fie alaturi de noi si sa aprindem cate o lumanare in memoria lor. Ar fi de dorit ca toate partidele politice sa isi trimita cat mai multi reprezentanti care datorita acestor eroi au pus mana pe putere si primesc unele avantaje dupa functii. Si parlamentarii de BN sunt asteptati. Sa nu uite nici o clipa ca stau in fotolii comode datorita sacrificiilor romanilor ucisi in 89.
Eu am zis că nu mai comentez ,dacă și tu Marius îti dai de oprire,dar văd că tu o țîi langa. Am spus-o și o mai repet atâta timp cât cei care au condus sau au fost profitorii vechiului regim,in PCR,SECURITATE nu lasă tinerii sau pe cei care nu au avut de-a face cu privilegiile perioadei comuniste,nu au cum să meargă bine treburile in România.Civism nu înseamnă să faci politică perversă,să pupi țn c.u.r. pe toți care vin la putere,iar când se clatină,să fi primul care infinge cuțitul in spate.
Cum să vină lumea la comemorări,manifestații,marșuri in memoria celor care și-au dat viaț,sau și-au riscat-o,cănd in fruntea lor se asează cu nesimțire tot profitorii vechiului regim.Avem in județ un tânăr mort in revoluție,oare măcar in comuna lui poartă vreo stradă (
uliță) numele lui? Oare parinții lui au fost ajutați cu ceva în acești ani?
Noi facem marș la Bistrița să-i mai vedem odată pe măscăricii B.B.C. (balan,bojor ,chereji) Dacă vrei să compromiți o acțiune serioasă,îi rogi pe cei trei s-o organizeze.
PĂREREA MEA!
Mi se pare o idiotenie sa onorezi numele unui asupritor. Moldoveanul Petru Rares n-a facut nimic bun pentru Bistrita, dimpotriva a asediat orasul si a omorat cetateni nevinovati ai Bistritei.
Piata Petru Rares e varză, aici kitchiul e la el acasă. Pe locul in care pana in anul 2009 era amplasat bustul lui Petru Rares, a fost instalat controversatul monument sub formă de sula , cel pe care bistritenii l-au asociat in sintagma “Sula si Prefectura”. Urmează poi fantana arteziana din fata prefecturii care din 2016 a fost „decorata” cu o monstruozitate cromatica numita “floarea de crin”, care arată execrabil. In cealalta parte a pietei era până anul trecut troita revolutiei din 1989. Culmea este ca tocmai troita care reprezintă singurul monument ce are legatură cu un eveniment concret si anume, Revolutia din decembrie 1989 de la Bistrita, a fost mutata total aiurea in cimitirul de pe strada Tarpiului, starnind o reactie de indignare din partea bistritenilor. Ei solicita ca troita sa fie adusa inapoi, dat fiind faptul ca Bistriţa a fost unul dintre primele oraşe in care au protestat în decembrie 89, peste 10.000 de bistriţeni din Fabrica Mecanică şi apoi din alte fabrici din zona industrială. Ei şi-au riscat viaţa şi libertatea, într-un moment în care nu se ştia dacă regimul Ceauşescu va cădea, dacă se va trage sau nu la Bistriţa. Daca s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui sa se numeasca Piata Revolutiei.
In schimb, la sfarsitul lunii decembrie, 2018, in Piața Petru Rareș a aparut din nou statuia lui Petru Rares , de data asta plasata ca nuca in perete intre fantana arteziana si troita revolutiei, dand pietei un aspect execrabil de bazar oriental. Niciunul dintre aceste monumente nu sunt în armonie unul cu celălalt, iar imaginea de ansamblu, este distonantă inclusiv în raport cu clădirile din jur. De aceea trebuie facuta ordine, in sensul mutarii munumentului eroilor din piata Petru Rares, in Cimitirul Eroilor acolo unde isi dorm somnul de veci eroii neamului, iar in locul lui sa revina statuia domnitorului moldovean, care da si numele pietei. De asemenea si “Floarea de crin” ar trebui mutara pe strada Crinilor langa blocurile colorate in mov dupa gusturile primarului Cretu. Evident in acest an cand se implinesc 30 de ani de la Revolutia din ecembrie 1989 , TROITA trebuie readusa in locul sau din fata prefecturii.
Vezi: https://timponline.ro/cu-o-floare-nu-se-face-piata-mai-frumoasa-dimpotriva/
Piața Centrală nu este actuala piață Petru Rareș ci piață fosta piața de cereale Kornmarkt.
Desigur, fiecare este liber să aprecieze, să promoveze și să propună chestiuni de interes public local după opinia și judecata proprie. Avem libertatea să facem asta. Propunerile de revenire la denumirile interbelice menționate nu sunt concurente propunerii de față.
Mult înaintea regelui Ferdinand a stat în Bistrița marele rege Ludovic I de Anjou. La 1349 și la 1366 când a stat ceva mai mult, a participat la o judecarea unui litigiu funciar soldat cu o decizie în favoarea românilor din Petriș și a emis de aici hotărâri în favoarea Drăgoșeștilor. Și după el mulți alții. Asta fără să scadă cu nimic importanța prezenței regelui Ferdinand sau a prezenței regelui Carol II pentru o perioadă mai lungă în 1919 sau în 1930 la depunerea jurământului regimentului „Principelui Mircea”.
Spre deosebire de cei menționați, Petru Rareș nu a intrat niciodată în Bistrița ci vorba cronicarului: „Văzându Pătru vodă că bistricenii nu-l poftescu pre el, nici vor să priimască județe de la dânsul, încă și de craiul loru lepădându-să, însuși capul său s-au pornit cu toată oastea sa, cu mare urgie asupra lor.” Chiar dacă a vrut sa răpească libertatea cetății Bistriței într-o perioadă complicată de rivalităţi politice pentru dominarea Transilvaniei, nu a reușit, nu a stăpânit și nu a intrat niciodată în Bistrița, bistrițenii apărându-și cu îndârjire și succes statutul de oameni liberi. Evenimentele care s-au derulat cu repeziciune şi în mod anarhic, după bătălia de la Móhacs, din 1526, au cauzat multe pierderi, de natură economică şi de vieţi omeneşti. Apoi judecat obiectiv, bilanțul celor două domnii a voievodului moldovean este mai degrabă unul negativ iar zicerea sa folosită intensiv după 1990 pentru propaganda naționalismului xenofob și agresiv cultivat de gazeta România Mare și ulterior de emulii lui Vadim n-are nici o legătură cu presupuse aspirații naționale fiind doar expresia speranțelor de a reintra în grațiile sultanului și a ajunge iarăși la o situație personală favorabilă care să-i permită să-și plătească datoriile și polițele.
Întotdeauna Adevărul va triumfa. Mai devreme sau mai târziu. Momentul împlinirii a 30 de ani de la Revoluția din 1989 este unul potrivit pentru a marca realizările reale și durabile ale românilor și bistrițenilor, printre atâtea neîmpliniri, răspunsuri încă ne date și așteptări înșelate. În acest moment, privit în cheia sa pozitivă, merită să ne oprim o clipă și să medităm la drepturile și libertățile câștigate, la prețul lor și la modul în care acestea trebuie apărate în fiecare zi.
E doar o propunere la care se pot adăuga și altele. Idea de a readuce troița, de a face o alta sau un alt monument comemorativ, nu face decât să completeze propunerea redenumirii pieței fiind tot o expresie a modului în care bistrițenii se raportează la trecutul și prezentul lor; o altă formă de apreciere și valorizare a aceleiași libertăți câștigate în 1989.
Domnule Toniuc ,
Vorbiti numai avioane,sa va aflati in treaba
Pentru o vreme măcar, ar putea să i se zică Piața MORE , sugerând numele unui domn(itor) care a stat (și nu prea) cel mai mult prin zonă.
Cât despre care fapte , mai încape îndoiala ?
„Apoi zicem more la un om tare frumos” (Papahagi 1925)
Nea ion din nou esti MAGAR ! Mai bine mascarici decat un suferind de impostor al ciumei rosii care este continuatoarea altei ciume de curand intrata in opozitie. Uite numai ce se intampla in judetul Arad pe la vami si cum se distribuie banii negrii pe la sediul psd din Arad. Schema asta mafiota cel putin nu am invatat-o de la tatal si bunicul meu, fruntasi taranisti si liberali si nu peceristi cum iti speli tu gura spurcata. Iarasi ai inceput sa ma faci mascarici ti-am raspuns asa cum se cuvine, om nespalat !Cand o sa taci din fleanca o sa tac si eu.
Cred ca un fost comunist este chiar( nea ion) care s-a deconspirat singur , zicand ca ar avea 4 copii ca a suferit ca nu a luat masa la cantina partidului etc. Pai nici comunistii nu invitau chiar asa pe orice ciurli-burli la cantina de partid. Indivizi ca acest ion posibil sa fi fost chiar el un colaborator al securitatii din moment ce din cand in cand se reactiveaza singur dupa un plan bine pus la punct de un partid anume . Dupa model comunist de atac continuu care aduce atngere fiintei si demnitatii umane acest nenorocit foloseste aceste mijloace asupra unor cetateni activi din societatea civica locala. El este slugoiul care sta la datorie primind ordin de la partidul rosu. Este foarte clar acest aspect.
Marcarea aniversarii unor evenimente importante la Bistrita s-a făcut in mod lamentabil. Un exemplu este Centenarul Marii Uniri . Niciuna din actiunile intreprinse in 2018 nu a avut vre-o legatura directa cu centenarul Marii Uniri , desi orasul Bistrita are in componenta o localitate cu numele “UNIREA”, o strada numita “1 DECEMBRIE” , precum si “PIATA UNIRII”. Desi la inceputul anului 2018, Primăria Bistrița a promis realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918, amplasat în Piața Unirii, prin care să fie celebrat Centenarul Marii Uniri, lucru care nu s-a materializat. In schimb, o serie de persoane au fost decorate cu medalia comemorativa”CENTENARUL MARII UNIRI 1918-2018″, desi nu au făcut nimic deosebit in acest sens:
1. I.P.S. Arhiepiscop si Mitropolit Andrei Andeicut;
2. Ec. Emil Radu Moldovan-presedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud;
3. Ovidiu Frent-prefectul judetului Bistrita-Nasaud;
4. Prof.dr. Dorel Cosma-directorul Centrului Cultural al municipiului Bistrita;
5. Prof.univ.dr. Mircea Gelu Buta
6. Alexandru Pugna-Secretar de Stat la Ministerul Culturii;
7. Preot prof. Nicolae Feier;
8. Protopop Alexandru Vidican-Protopopiatul Ortodox Roman Bistrita;
9. Preot Vasile Beni ;
10. Ing. Teodor Ovidiu Cretu-primarul municipiului Bistrita;
11. Col.(r.) Ioan Cordovan, presedinte de onoare al Filialei Cultul Eroilor „Col.Liviu Rusu”Bistrita-Nasaud
12. Col.(r.) Vasile Magerusan, presedinte al Filialei Cultul Eroilor „Col.Liviu Rusu” Bistrita-Nasaud.
13. Jurnalist Menut Maximinian – director cotidianul Rasunetul;
14. Jr. Jurnalist Marius Chiuzan – director BistritaNews din Bistrita;
15. Dl. Octavian Iugan-Patron S.C.MONTANA IUGAN
16. D-lui col. dr. Gologan Mircea-comandantul Brigazii 81 Mecanizata „General Grigore Balan”
17. P.C.Consilier Eparhial Arhimandridul Claudiu Grama;
Totusi, Centenarul Marii Uniri la Bistrita a fost marcat asa cum se cuvine de o aparitie editoriala . Este vorba de cartea ” ANUL 1918 ÎN JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD- Contribuții documentare” aparuta la EDITURA MEGA • Cluj-Napoca • 2018 , avand drept autori pe : Adrian Onofreiu, Ioan Pintea si Cornelia Vlașin.
La fel se intâmplă si acum la aniversarea a 30 de ani de la Revolutia Română, când in Piata Petru Rares nu a fost realizat spațiu comemorativ ”Eroii Revoluției din 1989”, desi in bugetul primariei Bistrita pe 2019 au fost prevazute alocari de bani pentru acest obiectiv:
Vezi: https://timponline.ro/dezbatere-publica-pe-buget-in-11-aprilie-la-primaria-bistrita/
Petrov ; la Revolutie Balan era angajatul DJPTC adica in centrala telefonica de pe b-dul Independentei, si iti asigura serviciul tie de telefonie si de abonat. Avea grija sa ai ton la telefon si nu sa fi ascultat. De ascultare se ocupau altii cu tehnica lor separata , si fi sigur ca oamenii normali din acea vreme erau tratati cu respect. Tu fiind un mincinos ordinar ar fi de dorit sa fi sub observatia unui medic psihiatru.
De ce bulevardul Regina Maria și nu Tătucul Ilici? Doar el a suferit alături de români și a mâncat salam cu soia… 😀
Academicianul Ioan-Aurel Pop într-un articolul intitulat „Statutul istoriei și al istoricului la un secol de la Marea Unire” face o pledoarie pentru istoria adevarata bazata pe izvoare si fapte autentice: «De aceea, pledoaria mea nu este contra unor abordări, contra unor școli istorice sau numite „istorice” și nici contra unor persoane și personalități preocupate de trecut, ci este – simplu – o pledoarie pentru istorie și pentru istoric, pentru acea istorie privită ca formă de cunoaștere a vieții oamenilor în funcție de criteriul adevărului și pentru acel istoric care este specialist”. Din pacate, in zilele prea multa istorie se face dupa ureche de catre nespecialisti. Astfel, in anul 2018 cu prilejul dezvelirii statuii lui Petru Rareş ridicată în piaţa care îi poartă numele , doctorul Mircea Gelu Buta, un individ cu pretentii intelectuale a facut o afirmatie halucinantă considerând că „Petru Rareş este un precursor al Marii Uniri”.
In realitate nu Petru Rares ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă la 1600 el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat domn al Munteniei, Ardealului si a toată tara Moldovei.
De fapt statuia lui Petru Rares dezvelită la Bistrita nu este un semn de pretuire pentru domnitorul moldovean, ci mai degrabă un pretext pentru ca unii politruci să se bage in seamă. Asa se explică faptul că pe soclul statuii a fost montată o plăcută fără vre-o mentiune legată de detalii tehnice si de numele sculptorului, ci doar cu numele celui care se consideră a fi ctitorul acestui monument – Emil Radu Moldovan desi lucrarea nu a fost făcută din banii lui.
Iată textul integral de pe plăcuta respectivă: „Această lucrare a fost ridicată în anul Centenarului Marii Uniri finanțată prin Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, președinte Emil Radu Moldovan”.
La scurt timp după dezvelirea statuii lui Petru Rares, din piata cu acelasi nume, troita revolutiei a fost mutată in cimitirul de pe strada Tărpiului. Este greu de crezut că mutarea troitei s-a făcut fără stirea si consimtământul evlaviosului Radu Moldovan.
Motto:
„Animalele seamănă mai adesea cu statuile decât oamenii, căci sublimul este o categorie a existentei lor” .
(Lucian Blaga)
Prin urmare, domnitorului moldovean Petru Rares care nefiind reprezentativ pentru Bistrita, mai bine i s-ar fi ridicat o statuie ecvestră de către cei care s-au gândit să-i faca o asemenea cinste. Pe soclul statuii ar trebui să existe stema Moldovei – CAPUL DE BOUR- si nu semnătura unui BOUr contemporan.