Copiii majori ar putea să fie obligați prin lege să își întrețină părinții, bunicii și străbunicii

Copiii majori ar putea fi obligați să își întrețină, printr-o pensie lunară, părinții, bunicii și străbunicii și părinții vitregi, potrivit unui proiect de lege înregistrat în dezbatere la Senat. Propunerea legislativă prevede mai multe drepturi și obligații atât ale părinților, bunicilor și străbunicilor, cât și ale copiilor majori.

Această prevedere se regăsește într-un proiect legislativ care urmărește „corectarea (…) discriminării pe criterii de vârstă, instituind un raport echitabil și firesc între drepturile și obligațiile reciproce ale diferitelor generații din interiorul aceleiași familii”, după cum specifică inițiatorii în expunerea de motive.

Mai exact, este vorba despre Proiectul de Lege a recunoștinței între generații, înregistrat, de curând, la Senat pentru dezbatere. Prevederile proiectului nu se aplică încă, acesta trebuind să parcurgă mai întâi întregul proces legislativ pentru a intra în vigoare, respectiv trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.

Proiectul prevede anumite drepturi și obligații ale părinților și bunicilor față de copiii minori, dar și drepturi și obligații ale copiilor majori față de părinți, bunici și străbunici.

Una dintre prevederile proiectului de act normativ va fi obligația copiilor majori de a-și întreține părinții, naturali sau vitregi, bunicii și străbunicii care nu sunt apți de muncă și care vor necesita sprijin material.

Motivația unei astfel de prevederi incluse în legislație ar fi abandonul emoțional la care ar fi supuși bătrânii din țara noastră. „Sunt tot mai numeroase cazurile de bătrâni abandonați în România, care nu invocă neapărat lipsa mijloacelor materiale pentru subzistență, dar care nu au mai fost vizitați de copii sau de nepoți de ani de zile. Este vorba de un nou tip de abandon de care suferă persoanele vârstnice, abandonul emoțional, temă pe care ar trebui să o abordăm nu numai din punct de vedere sociologic, ci și din punct de vedere legislativ”, argumentează inițiatorii în expunerea de motive.

Propunerea legislativă mai prevede și cuantumul pensiei de întreținere pe care copiii majori vor fi obligați să o plătească, respectiv maximum o cincime din venitul net lunar al celui obligat. Această limită maximală va fi impusă „(…) astfel încât să nu le fie periclitată situația materială a celor obligați să contribuie la întreținerea părinților”, după cum se specifică în textul proiectului.

În proiect se mai menționează și sancțiunile pentru cei care vor încălca (cu vinovăție) prevederile actului normativ. În principiu, încălcările prevederilor se vor încadra la infracțiuni și vor fi pedepsite, cel mai probabil, cu închisoare între șase luni și trei ani sau cu amendă.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial.

Legea recunoștinței între generații

În primul articol se prevede că „prezenta lege reglementează, exclusiv, raporturile juridice, morale şi materiale între rudele în linie dreaptă, respectiv între copii şi părinţi, copii şi bunici, copii şi străbunici din aceeaşi familie, drepturile şi obligaţiile de întreţinere reciproce”.

Actul normativ stabileşte însă o serie de drepturi ale părinţilor, care se aplică şi bunicilor şi străbunicilor, iar în ceea ce priveşte obligaţiile se precizează că acestea sunt reglementate de Codul Civil.

Astfel, părinţii au dreptul să-şi educe copiii „cum consideră de cuviinţă”, „au dreptul de a alege felul educaţiei care urmează să fie dată copiilor”, „ au dreptul la o existenţă demnă” şi la „respect şi recunoştinţă din partea copiilor, fără nicio condiţie sau restricţie”.

Potrivit proiectului, intitulat „Legea recunoştinţei între generaţii”, copiii majori apţi de muncă sunt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă, aflaţi în dificultate, necesitând sprijin material”.

„Dacă nu există un contract scris, ori testament, privind întreţinerea părinţilor inapţi de muncă, sau care se află în dificultate şi necesită sprijin material, problema achitării pensiei de întreţinere de către copiii majori se soluţionează pe cale amiabilă între părţi”, se arată în proiect.

Cuantumul pensiei de întreţinere se stabileşte de instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ţinându-se cont de starea materială şi familială a părinţilor şi a copiilor, precum şi de alte împrejurări relevante. Cuantumul întreţinerii datorate de copii pentru părinţii lor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane nu poate depăşi o cincime din venitul net lunar al celui obligat să plătească.

Părinţii vitregi inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii lor de către copiii lor fireşti, au dreptul la întreţinere de la copiii vitregi majori apţi de muncă.

Copiii ai căror părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti nu au obligaţi de întreţinere a acestora.

Bunicii / străbunicii inapţi de muncă, care necesită sprijin material, în imposibilitatea întreţinerii de către copii, au dreptul la întreţinere de la nepoţii majori apţi de muncă. Prevederile se aplică în mod corespunzător şi străbunicilor.

Fapta unei persoane care încalcă cu vinovăţie prevederile legi constituie infracţiune şi se sancţionează conform dispoziţiilor art. 305 din vechiul Codul penal (378 din noul Cod penal)

Articolul 378 din Codul penal se referă la abandonul de familie: Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale; b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege; c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.