Creţu: Faptul că am ales un preşedinte de altă naţionalitate arată că suntem o naţiune puternică

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a ţinut un discurs sâmbătă seara la deschiderea celei de-a noua ediţii a Festivalului „Pană de păun”, dorind să explice oamenilor de ce Bistriţa găzduieşte atât de multe evenimente folclorice şi de ce consideră domnia sa că „Pană de păun” e o „găselniţă frumoasă”.

„De ce la Bistriţa Festivalul Pană de păun? Normal clopul cu pană de păun este specific zonei Someşului Superior sau Sălăuţei. Totuşi, festivalul se organizează la Bistriţa. Aici l-a început Alexandru Pugna şi noi îl susţinem aşa cum facem şi cu alţi manageri culturali. Alexandru Pugna, în afară de a fi vicepreşedinte al CJ şi interpret de muzică populară, este manager cultural şi pot să spun că mă mândresc pentru că mă număr printre prietenii lui. Esenţial este că Alexandrtu Pugna ştie să organizeze acţiuni culturale importante şi că le face la Bistriţa. Felicitări, Sandu, şi mulţumesc că le organizezi aici”, a spus Ovidiu Creţu în aplauzele asistenţei.

„Bistriţa are o tradiţie de cultură urbană, de secole, dar cei care suntem în Bistriţa acum, şi Sandu Pugna de la Căian, şi Ion Lazăr de la Bârgău, şi Ovidiu Creţu de la Şieu Odorhei, şi foarte mulţi alţii suntem oameni cu rădăcini în zona rurală care am venit în Bistriţa aducând cu noi acea simţire a poporului român, acea simţire românească ce se numeşte folclor şi pe care o dorim şi la noi acasă, în Bistriţa. De aceea, cu nenumărate ocazii, în Bistriţa, folclorul e promovat la rang de cinste pentru că este cultura naţională a noastră, a românilor. Pană de păun e o găselniţă frumoasă. Am să vă spun şi câteva versuri dintr-o poezie”, a spus Ovidiu Creţu care a recitat apoi două strofe din poezia „Cântec” de George Coşbuc.

Iată-le: „Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai,/Din stejarul Romei tu mlădiţă ruptă,/Şi-ţi cântai amarul din caval şi nai./Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptă/ Ştefan şi Mihai. Când ţi-or pune piedici duşmanii să cazi/Spada ta să fie şi de-acum, române,/Fulger care-aprinde, vânt ce rupe brazi,/Şi te-ncrede-a pururi că vei fi şi mâine/Tare cum eşti azi”.

Edilul a continuat apoi cu câteva întrebări retorice: ”Oare suntem tari? Astăzi suntem tari, suntem puternici? Astăzi naţiunea română e puternică? Eu cred că da. Eu cred că naţiunea română e puternică, membră UE, NATO, dar mai mult decât orice, România s–a manifestat pe scena europeană şi pe cea internaţională ca o ţară echilibrată, puternică. Inclusiv faptul că noi, românii, am avut deschiderea şi ne-am permis să alegem un preşedinte de altă naţionalitate dovedeşte că suntem o naţiune puternică, că putem fi generoşi, că ştim să fim generoşi pentru că suntem stabili, statuaţi şi o naţiune care nu trebuie să mai confirme nimic. Am recitat această poezie şi pentru că pana de păun este o imitaţie a coifului roman, fără niciun fel de dubiu. Clopul cu păun arată ca şi coiful soldatului roman. De aceea spun eu din stejarul Romei, tu, mlădiţă ruptă. Pe Someş, pe Sălăuţa, pe Zagra, pe Ilişua, tradiţia romană, tradiţia acelei puteri care a fost în urmă cu 2000 de ani Uniunea Europeană se păstrează şi azi şi, prin grănicerii români, s-a ştiut să se ţină sus acest steag al românismului. În continuare ţinem acest steag al românismului prin Alexandru Pugna, prin Viorica Telcean şi prin alţi mesageri şi promotori ai cântecului popular, a creaţiei poporului român”, a spus Ovidiu Creţu.