Social

Cu ce mijloace moderne au fost monitorizate speciile de interes comunitar din Munţii Rodnei

Drone, camere video cu senzori de mişcare, capcane luminoase pentru insecte de noapte, detectoare cu ultrasunete pentru lilieci, toate au fost folosite pentru monitorizarea speciilor de interes comunitar din Parcul Naţional Munţii Rodnei printr-un proiect finanţat cu 475.000 de euro bani europeni.

În ultimii cinci ani, s-au elaborat 74 de protocoale de monitorizare, un fel de „biblii” ale activităţii de monitorizare a unor specii cum ar fi ursul, lupul, vidra, şoarecele de Tartra, acvila, specii de muşchi, de lilieci, de broaşte, de gândaci sau de plante care sunt protejate la nivel european.

De asemenea, s-au elaborat şi 27 de protocoale de monitorizare pentru habitate a căror conservare trebuie îmbunătăţită, cum ar fi mlaştinile, zonele acvatice, pădurile de fag, dacice. Totodată, s-a achiziţionat un echipament performant pentru monitorizarea speciilor şi habitatelor.

„Este unul dintre cele mai importante proiecte pentru Bistriţa-Năsăud pentru că s-a desfăşurat într-o rezervaţie aClaudiu Iusan PNMR Biosferei, într-un Sit Natura 2000, un parc naţional şi un potenţial sit UNESCO pentru natură. Ne-am trezit cu un sit Natura 2000 şi trebuia să facem un plan de management şi trebuia să vedem unde sunt aceste specii, ce importanţă au ele şi cum le putem proteja”, a spus biologul dr. Claudiu Iuşan, manager de proiect (foto dreapta).

În opinia sa, cea mai importantă parte din proiect a fost cartarea speciilor.

„S-au folosit capcane care au fost introduse în sol, cu feromoni, prin care am încercat să atragem aceste specii rare, capcane de şoareci care nu omoară şoarecii. Am utilizat o metodă interesantă şi, în premieră pentru Munţii Rodnei, cartarea microhabitatelor cu drona. S-au preluat imagini aeriene şi, cu ajutorul dronei, s-a reuşit să se observe în unele habitate de jnepeniş ochiuri de apă, ceea ce e aproape imposibil de observat încercuind jnepenişul fiindcă e aproape impenetrabil. Cu ajutorul dronei s-au putut observa habitatele în care trăieşte broasca cu coadă. Am utilizat şi capcane luminoase pentru fluturi de noapte. E foarte greu de atras aceste insecte. Am mai utilizat camere video cu senzori de mişcare pentru identificarea zonelor de trecere a râsului, lupului, ursului. Am mai utilizat detectoare de ultrasunete pentru lilieci. S-a creat o bază de date în GIS, un program sofisticat utilizat pentru monitorizarea ariilor protejate. E o bază de date pe care o poţi întreba şi se creează nişte răspunsuri interactive, motiv pentru care, pentru prima oară în Munţii Rodnei s-a creat aşa ceva, un prim pas pentru un management eficient”, a mai spus Iuşan.

Tot prin proiect au fost monitorizate zece specii din Parcul Naţional Munţii Rodne, carnivore, amfibieni, cosaşi, păsări şi s-au elaborat nişte hărţi populaţionale.

Proiectul „Măsuri de management conservativ al biodiversităţii Parcului Naţional Munţii Rodnei”, în valoare de 475.110 de euro, a demarat în 2010 şi a fost implementat până anul acesta inclusiv. Scopul proiectului a fost acela de a armoniza Planul de management cu realitatea din teren. Obiectivul principal a fost evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar în Parcul Naţional Munţii Rodnei, stabilirea unui sistem de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din Parc, respectiv îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a parcului. Conferinţa finală în care au fost prezentate rezultatele proiectului a avut loc joi, la Direcţia Silvică Bistriţa.

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.