Cum arată MHC de la Parva, care va produce energie electrică pentru comună

Construcția microhidrocentralei de la Parva care va asigura energie electrică pentru consumul propriu al comunei se apropie de final după doi ani în care ”a fost enorm de greu”, potrivit primarului Ioan Strugari.

”Mai avem puțin și vom fi prima comună din România care va deține o microhidrocentrală pentru producerea de energie, pentru consum propriu. A fost enorm de greu dar am avut susținerea majorității locuitorilor din Parva, iar asta te motivează și mai mult. Împreună putem să fim puternici”, a scris primarul pe Facebook.

Microhidrocentrala, construită pe râul Rebra la confluența cu Valea Runcul din fonduri norvegiene, a avut un buget de 8,4 milioane de lei. După ce va fi pusă în funcțiune, cu energia electrică produsă vor fi alimentate Primăria Parva, Căminul cultural, Școala primară cu clasele I-IV, Școala Gimnazială cu clasele I-VIII, dar și Centrul de informare turistică, Stația de tratare a apei potabile, Stația de pompare, terenul de sport și iluminatul public. Cel mai probabil aceste instituții vor fi și încălzite tot pe bază de curent electric, iar în felul acesta, se va asigura independență energetică și termică a comunei și se vor face economii.

Până în anul 1977, a funcționat la Parva un baraj care producea electricitate pentru localitate și pentru o fabrică de cherestea care exista în zonă. În primăvara lui 1977, o viitură de primăvară a distrus barajul și toată instalația energetică de acolo.

Întrebat în 2021 dacă barajul nu va afecta cumva cursul râului Rebra și populația de pești, primarul a răspuns: ”Apa se barează, iar după un metru curge în turbină și își continuă cursul. Nu se preia apa așa cum se întâmplă în cazul MHC-urilor din zonă, prin intubare. Prin forma propusă de noi, capacitatea de producție a microhidrocentralei poate atinge 0,6MWh, în timp ce prin intubare, potrivit studiilor, o asemenea construcție poate produce 2MWh. Noi ne gândim la mediu – deși știu că unii o să spună că nu e așa – pentru că atunci când tai mii de metri de lemn de foc pentru institituții publice în care intră și biserici, și dispensar, și biblioteci, și școli, impactul asupra localității e mult mai dezastruos decât că am închis apa pe doi metri. De unde se propune investiția și până la izvor, râul are 25-27 km. El aduce multe resturi de exploatare forestieră, iar la intrare în localitate ne face multe probleme. Prin bararea râului – care va fi de 9-10 metri – acolo se va întâmpla un fenomen de atenuare a viiturilor la intrarea în localitate, ceea ce ne va ajuta foarte mult în caz de viitură. Pe de altă parte, mai adaug faptul că nu e zonă protejată, nu e sit, e la limita satului. A existat baraj, oamenii cunosc lucrul acesta și chiar își doresc să se refacă acea locație. Pe lângă componenta energetică va avea și o deschidere turistică a zonei în sensul va fi un pui de Colibița mic la Parva, cu un luciu de apă de aproximativ 700-800 de metri lungime și care va da și o perspectivă turistică zonei. Populația de pești nu va fi afectată fiindcă locul în care va fi microhidrocentrala este la limita unde începe prescuitul sportiv și celălalt. Adică de acolo în sus, peștele e prins și i se dă drumul în apă, iar până acolo, peștii sunt prinși și duși acasă de pescari. Pe vremuri când exista baraj, era și pește. Eu niciodată nu aș fi lăsat să se facă MHC în sat – nu mai are rost să spun câte am pățit ca să nu-i las pe alții mai mari să facă lanț de MHC-uri pe Rebra – dar așa de tipul acesta, nu cred că sunt afectați prea tare peștii pentru că, de la baraj în sus, are vreo 25 de km râul, iar de la baraj în jos 17-18 km ”, a spus primarul din Parva.

Până în 2021 Primăria Parva a cheltuit 135.000 de lei pentru servicii de consultanță privind elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru obiectivul „Microhidrocentrala cu baraj pe Râul Rebra la Parva” pentru accesare Granturi SEE 2014-2021 pe Fonduri Norvegiene și Europene UE.