Deșeurile plutitoare de pe râul Bistrița pot fi oprite printr-o intervenție minimală, consideră Cristian Țetcu, director executiv adjunct la Direcția de Infrastructură și Servicii a Primăriei Bistrița, potrivit căruia soluția va fi pusă în aplicare anul acesta.
”Pentru gestionarea deșeurilor plutitoare de pe râul Bistrița Ardeleană pe teritoriul municipiului am propus o intervenție de igienizare în zona de captare a apei de pe râu către bazinul compensator MHC unde există grătare pentru separarea acestor deșeuri de lucrativa celor de stația de producere a curentului electric și acolo se poate face o colectare a deșeurilor fără să mai fie necesară o intervenție costisitoare, cum ar fi un baraj plutitor pe râu.
Bistrița Ardeleană nici nu prea permite din cauza fenomentului de hidro hidropeaking, creșterea și scăderea agresivă a apei datorită uzinării de la Colibița. Sper ca anul acesta să găsim soluția tehnică pentru ca să se adune aceste deșeuri. În felul acesta, din zona MHC către oraș nu vom mai avea deșeuri plutitoare decât acelea pe care oamenii le vor mai arunca de pe malurile râului pe teritoriul municipiului”, a spus Cristian Țetcu.
În ce privește poluatorii de pe raza municipiului, el crede că prin patrule mixte pe care le pot face cei de la Poliția Locală și eventual ONG-urile se pot indentifica zonele sensibile în care oamenii depozitează gunoaie pe maluri, iar după aceea apa le angrenează mai departe.
”Cred că Bistrița are o șansă să își întrețină malurile dacă se iau câteva măsuri minimale”, a spus Cristian Țetcu, director executiv adjunct la Direcția de Infrastructură și Servicii Bistrița.
Râul Bistrița Ardeleană izvorăște din Munții Călimani, având un traseu de aproximativ 30 km pana la confluența cu râul Șieu, în zona localității Sărățel.
Conform Rețelei Natura Urbană, malurile râului sunt fixate de sălcii, plopi și arini negri, iar stufărișul de pe malul apei reprezintă habitat pentru speciile de păsări care își găsesc aici loc de cuibărit și hrană. Au fost observate 86 specii Natura 2000, dintre care două specii cu statutul de amenințare în Europa: Turturica (Streptopelia turtur) și Pescărașul albastru (Alcedo atthis).
Și tot aici sunt patru specii de amfibieni Natura 2000: Broasca mare de lac (Rana ridibunda), Broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), Broasca râioasă brună (Bufo bufo), specie aproape amenințată cu dispariția, și Brotăcelul (Hyla arborea), specie vulnerabilă. Au fost identificate și două specii de reptile Natura 2000: 1261 – Șopârla de câmp (Lacerta agilis) și Șarpele de casă (Natrix natrix).
De asemenea, sunt șapte specii Natura 2000 de mamifere: Ariciul (Erinaceus roumanicus), Iepurele de câmp (Lepus europeaus), Veverița roșie (Sciurus vulgaris), Nevăstuică (Mustela nivalis), Vidra (Lutra lutra), cu Statutul de amenințare în Europa, Aproape amenințat (IUCN), Vulpe (Vulpes vulpes) și Castor (Castor fiber), 38 specii de fluturi diurni, 9 specii de libelule, 75 de specii de ierburi și plante cu flori, 10 specii de arbuști și 12 specii invazive.
Pe malul râului Bistrița Ardeleană, lângă Puntea Codrișor există 2 specii de arbori remarcabili, respectivun stejar secular (cca. 300 ani) și o salcie plesnitoare (cca. 200 ani).
Râul Bistrița Ardeleană găzduiește în cantități foarte mici, foarte puține specii comune de pești, fără importanță economică: mreană, clean, biban, oblete, caras, porcușor.
Râul Bistrita Ardeleană reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei municipiului Bistriţa și sursă pentru producerea de energie electrică în microhidrocentrale și se află în administrarea ABA Someș-Tisa.
Conform legislației specifice, cursul râului și malurile, pe teritoriul municipiului se întreține de către SGA Bistrița-Năsăud și UAT.
La nivelul instituțiilor există unele planuri și strategii, fără însă a avea un impact real și pozitiv asupra râului și implicit a populației riverane. Râul și zonele învecinate nu beneficiază de un plan de management și un regulament, arealul fiind astfel expus la intervenții și lucrări în albia minoră și lunca râului, acces necontrolat la maluri, precum și imposibilitatea creării unui cadru propice investițiilor verzi și a turismului specific acestor zone.
În ultimii 20 de ani râul și afluenții săi, pe teritoriul municipiului, nu a reușit să susțină pescuitul sportiv și recreativ, comparativ cu perioada anterioară când râul Bistrița Ardeleană era reper în zonă pentru bonitate și speciile valoroase de pești existente (ex. păstrăv indigen, lipan, scobar).
O descriere perfecta .
Felicitari lui CRISTIAN TETCU si SIMONA PACURAR pentru frumoasele preocupari privind protectia NATURII precum si informatiile exacte pe care le primim de la acesti mari iubitori si cunoscatori despre NATURA din proximitatea noastra.
frumoase peucupari pe salar de 10 000 lei / luna . ce sa zic…
Deja va creste pretul la curentul electric. Cei de la MHC adica centrala electrica vor avea ndvoie de doi oameni sa stranga gunoi, inca vreo doi sa gestioneze, spatiu depozitare, contract cu ofirma de neutralizare deseuri plutitoare, etc!!!!
Nu mai bine va cumparati voi o barca si cu o coada de matura cu un cui in varf colectati tot ce e….plutitor???
Vreti sa scapati definitiv de gunoaiele de pe raza orasului? Betonati malurile raului, astfel incat sa nu mai aiba de ce se agata aceste gunoaie.
Mai bine sa betoneze capul tau si al tuturor celor care arunca gunoaie in rau!
Batcă, roșie babușcă,
Albitură sau plevușcă,
Șalăule, numai brâuri,
Știucă din linele râuri,
Avatule și tu, mreană
Ichtyo-transilvăneană,
Somnule de heleșteu,
De pe Someș ori Șieu,
Apa limpede renască,
S-avem albie firească,
Râul să ne curgă bine.
Oblete, fâță – ghidrine,
Râul este cu șantiere,
Balastiere, balastiere,
Iar la capătul poveștii
O să ne înghită peștii.
E foarte simplu! Educatie,responsabilitate,civism….In acest context nu va mafi nevoie sa curatam malurile si apele!
Educație pe toate cåile. Românii acordă credit substanțial bisericii, ca instituție. De ce nu ar putea preoții/pastorii, de orice confesiune, să amintească enoriașilor, cu respect și blândețe, că râul înseamnă apa vieții și că trebuie să avem grijă de elDacă inainte sa le spună la revedere, la sfârsitul slujbei, le_ar aminti asta si alte minime gesturi de bun creștin, lucrurile s_ar schimba, sunt sigură.Mi_a povestit cineva că preotul si preoteasa de la Arcalia au ieșit in câteva week enduri si au făcut curat in jurul casei , cum făceau odinioară românii in toate satele, și pur și simplu consătenii le_au urmat si le urmează exemplul.
Acolo unde nu știi te învățăm și acolo unde nu vrei te obligăm, spune o vorbă veche. Pasul al 2_lea ar fi obligarea celor prinși cu aruncatul gunoaielor la râu sau in natură, la întâmplare, să curețe locul respectiv. Amenzile se dau degeaba. Nu sunt plătite, acumulează penalizări…. și lanțul slăbiciunilor continuă iar proastele obiceiuri se conservă.
@ Marius Nicolae Pop! Aveți dreptate! Cu o mică excepție! Românul dacă nu este,,ars,, la buzunar, nu înțelege! Educație civică! Hmmmm ! România educată! Un slogan al președintelui României!😂😂😂 Să fim serioși! Nesimțirea nu are limite!
GICU.
Sa te betoneze pe tine primaria in beton armat sa nu mai auzim de prostiile tale cum ar fi ?
Dacă in Guatemala🏞️ se poate, și pe Bistrița s-ar putea !? Filtre/gard -oțel pe râu: Vizionează „Guatemala : une clôture pour filtrer une des rivières les plus polluées du monde” pe YouTube
https://youtu.be/SFMTmIgfcJE?si=nDcqvSI6txIImULR
Domnilor,nu inteleg nici ín ruptul capului de ce nu se poate curata toaleta marginile raului. Avem ceva de invidiat,un rau care strabate orasul, mai rar se poate mandri un oras cu asa ceva,dar autoritatile nu-si dau interesul de a cosmetiza pt promenada. Nu ma refer sa taiati salciile doar toaletati, sí defrisati paduricea crescuta aiurea. Stuf e stuf sí ce este crescuta pe MAL mai ales de la punte ín sus este dezastru, sa nu te aventurezi pe portiunea punte-lac( puntea de la spital oncologic). Ín fiecare campanie de primavara se face curatenie doar pana la punte! Eu anual is cu nepotii pe portiunea din dreptul nostru, dar nu contenim, sí ne e sí frica ín desisul acela( repet nu e stuf e ceva de groaza,lesuri,mizerie daca cautM bine poate sí cadavre) va invit la O plimbare de la punte pana la lac pe ambele maluri.
Gunoiul pe râuri e PLANETAR, iar „deștepții” planetei vin acum cu tot felul de soluții și de tehnici de colectare:
Vizionează „Amsterdam’s ‘bubble barrier’ fighting plastic pollution – BBC News” pe YouTube
https://youtu.be/Uz1eS_85bCY?si=WqoZ-itlzgQ9lI70
Nea ION si de nu astepti raspuns eu sunt obligat ca mi-ai pronuntat numele meu si al prietenului meu.
Nu cunoasteti nimic nici cat sub unghie din preocuparile noastre.
Numai atata va spun ca datorita noua s-a demarat CADASTRUL VERDE al orasului, se vor inregistra toti arborii ca in Europa civilizata iar scuarele noi de pe str. Sincai facute la vointa noastra si peste tot pe Linia Verde si nu numai vor avea covoare de iarba , arbori noi pe Garii, Independentei etc.
Proiectul facut de pesedeul fostului Primar OTC prevedea dalarea compacta din bordura pana in peretii imobilelor fara sa aiba refacute alveolele de aliniament.
Datorita interventiei noastre si mai ales a pozitiei de duritate luata de mine in sedintele CL totul se schimba.
Nu mai dati nea ION in oamenii care nu-i cunoasteti ce fac !