Mihai Pop, silvicultor din Bistriţa Bârgăului, a gândit proiectul „Să cunoaştem pădurea prin ochii copiilor” prin care şi-a propus să atragă tinerii spre natură şi să le arate cât de importantă este ea în viaţa noastră şi de ce trebuie să o protejăm şi să o tratăm cu respect. În opinia sa, numai aşa se va schimba atitudinea tinerei generaţii faţă de tot ceea ce înseamnă pădure, „un topos cu multiple valențe fizice și spirituale”.
„Pădurea ar trebui să fie privită ca un topos cu multiple valențe fizice și spirituale. Ea este casă, adăpost, loc de refugiu, spațiu de visare și poezie, loc binecuvântat de Dumnezeu, dar al naturii și frate de suflet. Este tot ce reprezintă binele și frumosul”, a declarat Mihai Pop, care se mândreşte cu meseria lui, una „extraordinar de frumoasă, interesantă, prin intermediul căreia avem șansa să întâlnim zilnic o biodiversitate de excepție”.
Potrivit acestuia, cuvântul „pădure” are semnificaţii diferite: „Independent de experiența personală și de profesie, fiecare om pune în acest cuvânt un înțeles deosebit. În închipuirea unui irlandez, pădurea înseamnă un crâng de mesteceni de statură mică, pentru un european urban ce face o escapadă în afara orașului, pădurea înseamnă un loc unde cresc ciuperci. Un negustor înțelege prin pădure arbori potriviți sau nepotriviți pentru producerea cherestelei sau un loc din care se aprovizionează cu lemn de foc. Un silvicultor egiptean înțelege niște plantații pe care mulți le consideră drept livadă fructiferă. Pentru un pigmeu din Africa, pădurea este tot ce crește dincolo de pereții cocioabei sale. Un naturalist va spune că pădurea este o comunitate de plante și animale, iar un geograf va sublinia că pădurea este una din numeroasele formațiuni ce se întâlnesc pe globul pământesc, însă pădurea ar trebui să fie privită ca un topos cu multiple valențe fizice și spirituale. Ea este casă, adăpost, loc de refugiu, spațiu de visare și poezie, loc binecuvântat de Dumnezeu, dar al naturii și frate de suflet. Este tot ce reprezintă binele și frumosul”.
Tocmai de aceea, crede că e important proiectul său pe care l-a denumit generic: „Să cunoaştem pădurea prin ochii copiilor”.
„Este o idee care s-a născut din necesitatea de a cultiva de la cele mai fragede vârste interesul publicului pentru respectul față de creația naturală cea mai complexă și perfectă din Univers, pădurea, de care depinde tot ceea ce este viu pe pământ, prin rolurile deosebit de importante de natură ecologică, sanitară și estetică pe care aceasta le are asupra societății umane. Dar interesul și respectul pentru pădure și mediul înconjurător nu se dezvoltă, și mai ales nu se cultivă, prin abordarea strictă a unor cunoștințe minime teoretice la orele de dirigenție, acestea fiind necesare a fi aprofundate și fundamentate practic pe teren, trecute prin filtrul retinei dincolo de planșe și proiecții. Ce folos dacă cei mai mulți dintre cunoscătorii florei, faunei, solului, obiceiuri și tradiții cu privire la turism sau silvoturism le păstrează închise în propria lor carapace, neacordând șansa ca cei mai mulți sau foarte mulți interesați sau cel puțin curioși, să le dobândească și să le promoveze mai departe în mod direct prin prezentare practică în excursii și drumeții? Din astfel de activități, în mintea elevilor germinează, cu siguranță, sămânța unor adevărați profesioniști în devenire, iar această sămânță, ajungând la maturitate, fructifică și dă naștere unor adevărate păduri. De profesioniști ca cetățeni, dar și în sensul bun al cuvântului, ca pătură de oxigen. Aici ar trebui să ne aplecăm mai mul toţi. Spre educație. În spiritul și mintea copiilor, a generațiilor care în succesiunea lor vin din urmă însetate şi dornice de cunoaștere. Aici ar trebui să fim mai atenți, dincolo de politică, interese personale, de legi și articole care se adoptă și se abroga peste noapte. Și implicarea asta cu siguranţă, nu va fi zadarnică. Introducerea educației bazată pe respect și considerație față de pădure și ecologia mediului înconjurător, atât sub aspect teoretic, dar mai ales practic, la momentul actual este o necesitate, cu atât mai mult cu cât din ce în ce mai des asistăm la noi provocări în evoluția socială (deteriorarea mediului cauzată de poluare, exploziile demografice), toate acestea având un impact major asupra elevului, viitorul cetățean”, a mai spus el.
În cadrul acestui proiect, el a gândit două secţiuni:
- „Pădurea şi vânatul – prietenii copiilor” are drept scop formarea unei atitudini responsabile în ceea ce privește cunoașterea ecosistemelor forestiere, a activităților din silvicultură, precum și a speciilor de interes vânătoresc din raza fondului de vânătoare nr. 26 Colibiţa. Obiectivele sunt cunoaşterea speciilor forestiere care intră în componenţa Fondului Forestier proprietate publică a comunei Bistrița Bârgăului, dobândirea cunoștințelor teoretice și practice în ceea ce privește etapele parcurse pentru întemeierea și cultura pădurilor- pepiniere forestiere, plantații și lucrări de îngrijire a arboretelor tinere, lucrări de exploatare a masei lemnoase în funcție de stadiile de dezvoltare a pădurilor, exploatarea pădurilor afectate de doborâturi de vânt și împădurirea suprafețelor respective, cunoașterea insectelor care atacă lemnul principalelor specii forestiere, sortarea și inventarierea masei lemnoase că rezultat al activității de exploatare-criterii de cubaj, înțelegerea și percepția activității de vânătoare ca artă și disciplină, criterii de selecție a vânătului destinat a se recolta prin acțiuni de vânătoare, cunoaștere speciilor de vânat, a urmelor și a comportamentului acestora față de om, cum să evităm și să ne ferim de atacurile ursului dacă îl întâlnim în drumețiile montane, vizitarea locurilor frecventate de speciile de vânat, particularitățile acestora și modul de administrare a hranei în sezonul rece.
- Cercetaşii montani – ghidul naturaliştilor are ca scop dobândirea unor informații referitoare la turismul montan, ecologia Bazinului Colibiţa, obiceiuri și tradiții locale. Obiective: dobândirea de noțiuni de orientare turistică și determinarea punctelor cardinale prin metode naturale și cu busolă, recunoașterea pe teren a principalelor plante medicinale din floră locală, obiceiuri legate de oierit și fabricarea produselor lactate în stanile montane, activități de igienizare a traseelor turistice și albiilor râului Bistrița Ardeleană și afluenților acestuia, drumeții montane și vizitarea principalelor obiective de interes turistic din Bazinul Colibiţa: Tăul Zânelor şi Piatra lui Orban, vizitarea Muzeului Cinegetic de la Posada și Vatra Dornei.
„În ceea ce privește copiii, spre deosebire de programele școlare, aici nu există locul 1, 2, 3 pentru că toți trebuie să înțeleagă că toți sunt învingători în locul unde-și desfășoară activitatea. Fiecare copil are abilitățile lui, la fel ca și natura, care este diversă, cu aspecte diferite de la un anotimp la altul, depinde în foarte mare măsura în care o înțelegi, dobândești cunoștințe și ai abilități să le aplici pentru a te armoniza cu ea și a satisface nevoile oamenilor.
Să lucrezi cu copii e benefic, e plăcut, e un schimb de experiență, unde împărtășim impresii și reacționăm interactiv. Ca să schimbăm ceva în societate nu avem nevoie de valuri și de puncte mici, concrete, asupra cărora să ne concentrăm. Când vrei să schimbi o viață în bine, începând cu viața unui copil, o poți face începând cu propria ta inimă. Eu nu am ales această meserie, cu un laptop și un copiator în birou, metaforic spus, ci pentru că, realmente, am crescut în spiritul acesta din copilărie şi apoi l-am cultivat.
Nu există sfaturi în educație, ci sugestii pentru a cultiva ceea ce simți cu adevărat că vrei să devii. Cei mai mulți dintre noi am fost și suntem educați în spiritul urii,al invidiei, al ierarhiei șef – subordonat. E o modă:tu să taci, eu știu tot. Așa cum toți copiii știu că Bucureștiul e capitala României, așa ar trebui să știm că fiecare dintre noi avem înainte de toate o capitală și asta este calitatea de a fi om. Ura nu se vindecă doar cu aghiasmă. Degeaba devii bisericos. Mai trebuie să lucrezi și la tine, pentru că nu avem nevoie să importam valori, ci să cultivăm valorile care le avem lângă noi.
Acest proiect se materializează cu contribuția fiecăruia dintre noi, important e să-ți dorești să înțelegi, să participi, să fii deschis, să fii în locul potrivit, la momentul potrivit, cu persoanele potrivite, toate acestea constituind premise pentru ca natură să fie cunoscută și înțeleasă în folosul cetățeanului, o condiție esențială pentru ca fiecare dintre noi să devenim mai buni”, a spus Mihai Pop.
Comentarii recente