Curtea de Conturi: CJ şi primăriile din judeţ, prejudicii de peste 3,8 milioane lei într-un an

Consiliul Judeţean şi primăriile din judeţ au cauzat bugetului de stat şi bugetelor locale prejudicii totale de 3,8 milioane de lei, arată raportul Curţii de Conturi a României.

În urma derulării acţiunilor de control în cursul anului 2015, au fost constatate nereguli şi abateri de la legalitate şi regularitate, cu o valoare totală estimată la peste 190 de milioane de lei aferente anului 2014 din care: abateri de la legalitate şi regularitate generatoare de venituri suplimentare cuvenite bugetelor publice, în valoare de 3,7 milioane de lei din care s-a încasat operativ suma de 142.000 de lei; abateri de la legalitate şi regularitate care au condus la prejudicierea bugetelor locale cu suma de 3,8 milioane de lei din care s-a recuperat operativ suma de 142.000 de lei, erori/abateri financiar-contabile, cuantificate la valoare de 182 de milioane de lei.

La Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, abaterile se cifrează la 144.000 de lei, iar la Primăria Bistriţa la 7,1 milioane de lei, din care 2,4 milioane de lei reprezintă abateri la activitatea proprie, iar 4,6 milioane de lei la Liceul Tehnologic Forestier Bistriţa.

Iată ce abateri financiar-contabile în dreptul comunelor: Budeşti – 2,5 milioane de lei, Braniştea – 84.000 de lei, Căianu Mic -3,2 milioane de lei, Chiochiş – 2,3 milioane de lei, Chiuza – 111.000 de lei, Livezile – 302.000 de lei, Milaş – 225.000 de lei, Monor – 31.000 de lei, Nimigea – 269.000 de lei, Parva – 273.000 de lei, Petru Rareţ – 214.000 lei, Romuli – 2,3 milioane de lei, Salva – 69.000 de lei, Şieu Odorhei -109.000 lei, Teaca – 153.000 de lei, Telciu – 5,7 milioane de lei, Tiha Bârgăului – 1 milion de lei, Uriu – 3 milioane de lei, Urmeniş – 278.000 de lei.

“Numărul mare de nereguli consemnate în actele de audit și control denotă multiple disfuncționalități în sistemul finanțelor publice locale, generate de cauze, atât interne, cât și externe, dintre care amintim: personal insuficient pregătit profesional; salarizarea neatractivă din administrația locală pentru personalul calificat, neorganizarea și neimplementarea sau funcționarea deficitară a controlului intern în unitățile administrative-teritoriale”, arată Curtea de Conturi.

De exemplu, Primăria Bistriţa şi conducerea Liceului Tehnologic Forestier se fac vinovate de neînregistrarea în contabilitate și în bilanțul contabil a unor mijloace fixe și obiecte de inventar primite de la Guvernul României în valoare de 4.192 mii lei.

Primăria Romuli nu a stabilit şi nici încasat taxa pe păşuni, abaterea fiind estimată la 32.000 de lei, iar Primăria Tiha Bârgăului nu a calculat şi nici încasat penalităţi de întârziere pentru neplata la timp a lemnului facturat, abaterea fiind de 39.000 de lei. În schimb, Primăria Parva a facturat lemnul mai ieftin decât fusese licitat, abaterea fiind estimată şi în acest caz la 32.000 de lei.

Consiliul Judeţean nu a încasat venituri la bugetul județean reprezentând cota de 40% din încasările impozitului aferent mijloacelor de transport cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, de pe raza județului, abaterea fiind evaluată la 222.0000 de lei.

Primăriile Bistriţa şi Livezile nu au stabilit, nici încasat la termen a veniturile cuvenite bugetului local reprezentând taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate. Abaterea este de 48.000 de lei.

Alte primării, cum ar fi Lunca Ilvei, Milaș, Nimigea, Parva, Tiha Bîrgăului, Șieu, Șieu Odorhei nu au încasat cota parte din tariful de gestionare a fondurilor cinegetice de la gestionarii care au încheiat cu ITRSV Cluj, contracte de gestionare a faunei de interes, abaterea fiind estimată la 103.000 de lei.

La Braniştea, Livezile, Nimigea, Petru Rareş şi Teaca autorităţile locale nu au încasat taxa de autorizare pentru activități de excavare a produselor de balastieră, abaterea fiind estimată la suma de 1,9 milioane de lei.

„Abaterile prezentate au fost favorizate de existența următoarelor deficiențe: necunoașterea sau interpretarea eronată a legislaţiei fiscale în domeniul impozitelor și taxelor locale; numărul redus al posturilor şi slaba pregătirea profesională a personalului din cadrul compartimentelor de specialitate nu permite asigurarea verificării realității și conformității datelor din declarațiile de impunere; neutilizarea datelor și informațiilor referitoare la materia impozabilă deținute de alte instituții (O.C.P.I. şi/sau M.A.I.), lipsa procedurilor formalizate privind impunerea din oficiu a obligaţiilor fiscale, în cazul nedeclarării de către contribuabili a materiei impozabile; neorganizarea compartimentului de inspecție fiscală si neefectuarea unor verificări sistematice a legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; neverificarea gradului de realizare a lucrărilor pe perioada de valabilitate a autorizațiilor de construire, în scopul identificării datei de la care clădirile sunt supuse impozitării; neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire şi executare silită prevăzute de lege în vederea încasării veniturilor proprii, urmare neiniţierii şi neaplicării în toate cazurile, a procedurilor de urmărire şi executare silită reglementate de Codul de procedură fiscală; controlul intern necorespunzător incluzând controlul financiar preventiv şi auditul public intern”, arată Curtea de Conturi.

Tot aici se arată că, la nivelul unităților administrativ-teritoriale nu există un sistem performant de gestionare a finanțelor publice locale, volumul veniturilor bugetare proprii încasate nu exprimă potenţialul real al comunităților locale, nivelul scăzut de încasare a veniturilor proprii fiind determinat atât de diminuarea posibilităţilor de plată ale contribuabililor persoane fizice, de creşterea numărului persoanelor juridice care au intrat în procedura insolvenței, cât şi de eficienţele existente în procesul de administrare şi de executare silită a creanţelor fiscale de către compartimentele de specialitate din cadrul primăriilor comunale.

De asemenea, se remarcă interesul redus al ordonatorilor de credite de a urmări la încasare veniturile din alte surse, cum ar fi cele reprezentând taxa de autorizare pentru activități de excavare a produselor de balastieră, cota parte cuvenită din tarifele de gestionare a fondurilor cinegetice organizate pe terenurile aparținând colectivităților locale, din chirii, redevențe sau penalități de întârziere contractuală.