Comunicarea în situații de criză, asertivitatea și empatia în relația cu pacientul a fost tema abordată de dr. Beatrice Mahler în cadrul Zilelor Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, desfășurate sub genericul ”Viitorul medicinei: între știință, tehnologie și vocație”.
Medicul primar pneumolog a subliniat că, dincolo de empatie, profesioniștii din sănătate trebuie să manifeste asertivitate în relația cu pacienții: ”Este foarte greu să fim tot timpul empatici, însă dincolo de empatie, medicii trebuie să folosească asertivitatea. A fi asertiv înseamnă să știi să pui limite și să transmiți un mesaj clar, deschis și onest, fără să negi autonomia pacientului, dar oferindu-i informațiile de care are nevoie din partea profesionistului”.
Potrivit dr. Betarice Mahler, există tot mai mulți pacienți care nu doresc să afle toate detaliile despre starea lor de sănătate, motiv pentru care medicii trebuie să adapteze comunicarea la nevoile fiecăruia și să evite jargonul medical.
În cadrul prezentării, dr. Mahler a atras atenția și asupra importanței asumării responsabilității în situațiile în care apar erori medicale: ”Dacă este vorba despre ceva ce trebuie imputat actului medical, trebuie să recunoaștem și este bine să ne cerem scuze. Atunci când recunoaștem și oferim scuze, lucrurile pot merge într-o direcție mult mai bună în relația cu aparținătorii. Crește sentimentul de echipă și scade numărul de plângeri”.
Un alt aspect evidențiat a fost respectarea promisiunilor făcute pacienților și familiilor acestora. ”Dacă îi spunem pacientului că revenim cu informații, atunci trebuie să revenim. Dacă spunem că sunăm, trebuie să sunăm”, a punctat medicul.
Dr. Mahler a vorbit și despre impactul comunicării publice asupra imaginii sistemului medical, oferind exemplul Spitalului Pantelimon, afectat de o criză mediatică amplificată, în opinia sa, de lipsa unei comunicări eficiente.
”Comunicarea cu mass-media face parte din responsabilitatea pe care o avem fiecare dintre noi ca parte a sistemului de sănătate. Relația cu presa trebuie să fie onestă și corectă. Orice criză care pleacă de la un pacient impactează tot sistemul de sănătate. Spitalul Pantelimon a avut o astfel de problemă acută, dar care s-a prelungit, iar pacienții refuză să se mai interneze acolo și sunt convinsă că acolo sunt și probleme de comunicare. Spitalul Pantelimon a fost afectat de o criză mediatică care apare când unitatea nu vorbește. Când comunicarea se face coerent, cu credibilitate, instituția are de câștigat pentru că oferă informații prin surse sigure”, a afirmat aceasta.
În ceea ce privește relația directă cu pacienții, medicul a subliniat că empatia poate fi dezvoltată prin educație și exercițiu, însă pentru a putea oferi sprijin emoțional, cadrele medicale trebuie să aibă grijă și de propria stare de bine.
”Empatia se poate învăța. Este o recomandare pe care eu o fac. Ne pierdem empatia prin depersonalizare. Sunt situații în care trăiești tragedia pacientului, iar dacă nu ai o modalitate prin care să te reechilibrezi ca persoană – în fiecare zi să-ți acorzi 20 de minute pentru tine, nu pentru soț sau copii, să faci ceva ce îți place ție – atunci riști să ajungi într-o zonă în care te depersonalizezi și nu mai contează emoția pacientului și atunci trebuie să înveți cum să gestionezi emoția pacientului, dar plecând de la modul în care îți gestionezi tu emoțiile, iar pentru asta sunt necesare cursuri. În străinătate sunt obligatorii și sunt susținute de unitățile medicale. A început și Colegiul Medicilor din România o campanie de respect pentru medici și stop violenței pentru că suntem într-un moment, ca societate, în care considerăm că avem mai multe drepturi decât obligații. Dar ca pacientul să fie bine, noi, medicii trebuie să fim bine. Dacă noi nu suntem bine, nu putem ajuta un pacient”, a explicat dr. Mahler.
Ea susține necesitatea unor cursuri dedicate gestionării emoțiilor și comunicării, similare celor obligatorii în multe sisteme medicale din străinătate.
În cadrul conferinței, dr. Mahler a prezentat și două instrumente utilizate în comunicarea cu pacienții aflați în situații dificile: protocolul SPIKES, destinat comunicării veștilor dificile și gestionării reacțiilor emoționale, și protocolul CONES, care facilitează stabilirea unei relații de încredere și identificarea nevoilor pacientului.
Dr. Beatrice Mahler este medic primar pneumolog, doctor în științe medicale, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și manager al Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din anul 2018. Activitatea sa profesională este concentrată asupra tuberculozei, impactului poluării asupra aparatului respirator, recuperării respiratorii și comunicării medicale.
Adaugă comentariu