De ce candidează Ioan Turc pentru o funcţie de senator. Ce vrea să facă în Parlamentul României

(INTERVIU) Prim-vicepreședinte coordonator al PNL Bistrița-Năsăud şi totodată liderul organizaţiei municipale a formaţiunii, Ioan Turc, locul întâi pe lista pentru Senatul României, a explicat, într-un interviu acordat Timp Online, de ce candidează pentru o funcţie de senator şi ce vrea să facă în Parlamentul României dacă va primi votul oamenilor.

E acum curentul antipolitică, al oamenilor noi care nu au făcut politică. E aceasta soluţia? 

E foarte important ca lumea politică românească să se înnoiască, ca numele perimate, numele care poate că au parazitat viaţa politică a României în ultimii 20 de ani să facă pasul în spate. PNL a înţeles această exigenţă a românilor şi propune liste de candidaţi înnoite într-o proporţie semnificativă, de aproximativ 60%. În acelaşi timp, nu poţi începe întotdeauna de la zero şi nu te poţi comporta în politică ca şi cum lumea începe şi se termină cu tine. E nevoie şi de o anumită continuitate, de oameni care înţeleg logica politică şi felul în care funcţionează instuţiile, mecanismele de luare a deciziilor. Eu cred că acei oameni nepătaţi, care nu au probleme cu legea, care au avut un comportament corect faţă de semenii lor, care nu au uitat de ce au primit votul şi de ce au reprezentat comunităţile lor în Parlament, Guvern, în structurile centrale sau judeţene să facă politică în continuare. Până la urmă, nivelul de performanţă pe care un partid politic îl atinge atunci când guvernează – iar noi ne pregătim să guvernăm – depinde şi de experienţa acestor oameni.

Vă număraţi printre ei, mă gândesc, din moment ce vă găsim în fruntea listei pentru Senat. 

Îmi permit să spun că da. Cred că am această experienţă. Am fost viceprimar, parlamentar, sunt directorul unei instituţii publice importante de şapte-opt ani şi cred că am dobândit această experienţă care mă face să înţeleg cum funcţionează mecanismul politic şi decizional. Eu cred că această experienţă pe care am dobândit-o pot să o întorc către conjudeţenii mei prin felul în care îi voi reprezenta la Bucureşti în Senatul României.

Care este motivaţia internă pentru care candidaţi? De ce vreţi să fiţi senator? 

Sunt un om interesat de ce se întâmplă în jurul meu, sunt atent la ceea ce se petrece în oraş, în judeţ, în ţară. Nu cred că e suficient să ai idei, opinii, să ţi le exprimi în cercuri restrânse. Cred că, atunci când ai ceva de spus, trebuie să o faci în mod instituţionalizat, în aşa fel încât să aduci plus valoare comunităţii. E nevoie de oameni pe terenul de joc. Nu putem sta doar în tribună, doar să comentăm, doar să fluierăm când nu ne place ceva. E important să ne asumăm calitatea de jucători şi să o facem cât se poate de bine.

Numai că jucătorii sunt adesea fluieraţi şi scuipaţi din tribună. Asumarea unei candidaturi nu pare un lucru confortabil în zilele noastre. 

Bineînţeles că nu este un lucru foarte confortabil şi, de multe ori, la nivel personal, ai suficiente motive de mâhnire atunci când vezi că foarte mulţi binevoitori se semnează anonim şi împroaşcă cu noroi, dar cred că acest lucru trebuie să cadă într-un plan secund. Important e ceea ce faci, să ai conştiinţa curată şi să ştii că ai făcut tot ce depinde de tine pentru ca un lucru să se facă bine, pentru ca viaţa oamenilor să fie mai bună.

Fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, spunea că România are deja foarte multe legi. Ce credeţi că trebuie să facă de acum Parlamentul, alte legi noi, să le corecteze pe cele vechi? 

În România, abordarea generală e greşită. Mă refer la rolul pe care foarte mulţi oameni îl dau Parlamentului, dar, mai mult decât atât, la modul în care parlamentarii îşi înţeleg misiunea într-un mandat la Cameră sau la Senat. Nu cred că e prezenţa în Parlament este o competiţie stahanovistă în a face legi. Sunt foarte multe ţări în această lume şi, dacă privim la ele sunt ţările cele mai dezvoltate, care au un sistem legislativ deosebit de stabil. Indiferent că discutăm despre legislaţie fiscală, despre abordarea în ce priveşte administraţia publică, despre reglementarea sistemului de învăţământ sau de sănătate, sunt legi care persistă de ani de zile, iar lucrul acesta dă stabilitate acestor ţări care le permite să se dezvolte într-un fel sustenabil şi continuu. De exemplu, Anglia e ţara care nu are Constituţie. În schimb, are un cod de legi vechi de sute de ani valabil şi astăzi. Cu siguranţă trebuie să existe un răspuns al corpului legislativ la probleme specifice care pot apărea în orice moment. Poţi să schimbi filosofia de abordare a modului în care e tratată sănătatea sau sistemul de învăţământ sau filosofia fiscală, dar, în general, stabilitatea legilor este extrem de importantă şi e un lucru solicitat de către ţările membre ale UE cu care România, într-un mod natural, are raporturi din ce în ce mai strânse, un lucru solicitat de către toţi investitorii străini care au venit în România, dar şi de antreprenoriatul român. Trebuie să fim predictibili, să gândim un proiect de ţară la care să participe toate forţele politice din România. Trebuie să stabilim care sunt direcţiile prioritare pentru această ţară pe termen mediu şi lung, cum vede corpul politic românesc poziţia României în UE, în această parte a Europei, cum vedem raporturile noastre cu SUA, partenerul nostru strategic. Trebuie să stabilim foarte clar care sunt ramurile economice pe care le dezvoltăm, ce fel de agricultură facem în România, care sunt priorităţile sistemului de sănătate şi filosofia pe care îl construim, care este prioritatea României în ce priveşte aşezarea sistemului educaţional pe baze durabile. Toate forţele politice, indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta, să susţină un proiect de ţară, bineînţeles cu nuanţe fiindcă niciodată un partid de stânga nu ar trebui să se comporte de dreapta şi invers. Aceasta este o altă problemă pe care o are România. Din păcate, suntem eterogeni din punct de vedere doctrinar şi acesta e unul din motivele pentru care oamenii sunt derutaţi şi nu mai înţeleg cu cine şi de ce votează.

Cred că viitorul legislativ trebuie să facă curăţenie în sistemul legislativ fiindcă avem foarte multe legi care au articole ce se bat cap în cap, trebuie să simplificăm tot sistemul legislativ, să venim cu legi care să acopere zonele rămase descoperite şi să închidem oarecum acest proces de legiferare. Este extraordinar de important ca lucrul acesta să se facă concomitent cu aşteptata reformă administrativ-teritorială. Trebuie să vedem care e modelul de ţară pe care ni-l dorim în aşa fel încât să facem dezvoltarea posibilă şi să nu ratăm oportunitatea uriaşă pe care o avem în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, să ne uităm la exemple de succes şi, nu am niciun fel de reţinere în a da exemplu Poloniei. În această ţară, au căzut guverne, dar reforma administrativ-teritorială a fost făcută, iar astăzi Polonia e un model de reuşită acceptat la nivel european şi de întreaga lume.

Electoratul român a fost obişnuit în ultimele decenii fie să primească găleţi de la partide, fie pomeni electorale sunt formă de majorări de salarii. Suntem capabili să înţelegem că acestea sunt nişte „daruri otrăvite”? 

Oamenii sunt tot mai informaţi şi mai responsabili. Tot mai mulţi oameni înţeleg că e mai puţin important să primeşti o plasă cu o sticlă de ulei, un pui şi un kg de făină, dar este infinit mai important să vii cu politici publice corecte, cu oameni politici curaţi care înţeleg care este rolul lor asumat în aşa fel încât dezvoltarea acestei ţări să nu rămână în permanenţă un deziderat, să devină o realitate. E mult mai important ca toţi oamenii cinstiţi din această ţară să fie plătiţi corect pentru munca lor, ca în sistemul de sănătate să fii tratat corect şi din punctul de vedere al atitudinii, şi al actului medical, este mult mai important ca toţi copiii noştri să înveţe ceea ce trebuie şi să aibă parte de profesori cu adevărat calificaţi, e mult mai important să circulăm pe şosele bune şi infinit mai important ca această ţară să reprezinte ceva în concertul european, să nu fim naţiunea low-cost a Europei, să obţinem exact acea poziţie la ccre avem dreptul prin suprafaţa ţării noastre, prin demografie. Suntem a şaptea ţară europeană ca mărime, iar eu cred că dezideratul nostru trebuie să fie acela de a deveni şi a şaptea economie a Europei, o ţară credibilă, un punct de stabilitate în această zonă fierbinte a Europei, o ţară respectată de toţi partenerii noştri europeni şi euroatlantici.

Începe campania electorală. Cum v-aţi propus să o abordaţi? 

Abordăm această campanie electorală într-o manieră simplă: le vom spune oamenilor ce dorim să facem pentru ei, cu cine venim asumat pentru a obţine calitatea de prim-ministru după 11 decembrie, şi este vorba de domnul Dacian Cioloş. Le vom mai spune oamenilor că, la nivelul întregii ţări, PNL vine cu oameni curaţi şi că politicile noastre, ale liberalilor, chiar dacă nu sunt bombastice şi nu supralicitează, sunt proiecte realiste, pe termene şi care, cu siguranţă, vor îmbunătăţi vizibil viaţa românilor în următorii patru ani.