De ce e sortit eşecului proiectul unei universităţi autonome la Bistriţa

Proiectul potrivit căruia Bistriţa să aibă propria universitate, autonomă de cele din Cluj-Napoca sau din alte centre universitare, este sortit eşecului, crede directorul Extensiei Bistriţa a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj, conf. dr. Mircea Mureşianu.

„Spunea domnul primar Ovidiu Creţu (la deschiderea anului universitar de la UBB -n.r.) că e visul domniei sale ca să existe o universitate bistriţeană autonomă, desprinsă de marile entităţi universitare, de UTCN sau UBB. Cred că s-ar putea să fie o poveste sortită eşecului. Vrând, nevrând, dacă noi suntem puncte de polarizare în spaţiul municipiului Bistriţa, suntem prin polaritatea pe care am dobândit-o prin statutul nostru de branduri naţionale şi internaţionale. UTCN e cunoscută şi recunoscută în plan naţional şi internaţional, iar UBB la fel. Am mai multe experienţe de tipul conferinţelor naţionale şi internaţionale şi îmi aduc aminte că, în 1997, am participat în Germania la o conferinţă internaţională, iar ei au scris pe ecusoane doar numele şi ţara. Un profesor din Italia, trecând pe lângă noi, delegaţia din Bistriţa, într-un moment de relaxare, a închinat respectuos paharul şi ne-a întrebat dacă suntem de la UBB. Dacă şi un profesor din Italia văzând doar România scris pe ecusoane ne-a pus această întrebare înseamnă că suntem cunoscuţi. Un punct de atracţie este şi notorietatea pe care UBB a dobândit-o”, a spus conf. dr. Mircea Mureşianu.

Potrivit acestuia, la Extensia Bistriţa a UBB Cluj cea mai veche specializare este Administraţie publică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, înfiinţată în 1997, a urmat apoi profilul Geografia turismului din cadrul Facultăţii de Geografie din 1998, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din 2000. Facultatea de Studii Europenea scos trei-patru promoţii după care s-a retras şi a lăsat locul Facultăţii de Business care şi-a ocupat prima toate locurile obţinute de la ARACIS. De asemenea, la Bistriţa, mai funcţionează şi un master interdisciplinar despre care Timp Online a scris deja aici.

Conf. dr. Mircea Mureşianu a mai anunţat că anul acesta, la UBB Bistriţa învaţă 557 de studenţi astfel: 193 la Geografia Turismului, 147 la zi la Administraţie Publică şi 47 la ID, 142 la Business 142 şi 75 la Educaţie Fizică şi sport. La masterul în turism sunt 53 de înscrişi.  „Noi suntem mulţumiţi cu aceste cifre de şcolarizare şi mai ales că ne-am revenit după ce acum doi, ani unul dintre decanii uneia dintre facultăţi voia să-şi ia mâna de pe specializarea respectivă. A intervenit Prefectura, am discutat cu rectorul şi situaţia s-a redresat, dar faptul că s-a scris în presă că se clatină Extensia Universitară Bistriţa ne-a făcut mult rău. Îna nul următor, refluxul candidaţilor a scăzut dramatic. Noi a trebuit să ne luptăm doi ani să spulberăm confuzia aceea şi cred că suntem în faza de redresare a imaginii”,a spus Mircea Mureşianu.

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, a spus, la deschiderea anului universitar de la Extensia Bistriţa a UBB, că şi „aşa-zisele SRL-uri de oferit diplome” au un rol în societatea noastră şi, cu toate că sunt mult criticate, el personal se declară în favoarea lor. Primarul a spus şi ce planuri are pentru Bistriţa în ce priveşte domeniul academic.

„Ceea ce doresc eu pentru Bistriţa este o universitate bistriţeană. Nu e simplu, dar poate că o vom avea într-un viitor mediu. Îmi doresc acest lucru pentru că un oraş universitar este fundamental diferit de un oraş neuniversitar. Bistriţa câştigă nu numai neuroni pe metru pătrat prin ceea ce faceţi voi aici – şi vă mulţumesc pentru asta- câştigă acel tumult, acel farmec al vieţii tinere şi inteligente. Asta face mediul universitar. Asta veţi constata peste mulţi ani, uitându-vă în spate, că aţi realizat aici. Vă doresc să aveţi mult success, să vă împliniţi. Baftă!” a spus Ovidiu Creţu.