De ce este dezamăgit, după 26 de ani, revoluţionarul Ovidiu Frenţ

Subprefectul Ovidiu Frenţ, participant la Revoluţia din 1989 şi membru al Asociaţiei 22 Decembrie 1989 Bistriţa, a afirmat că este dezamăgit de ceea ce s-a întâmplat după 26 de ani de când a ieşit în stradă, student fiind, la Timişoara, să manifesteze împotriva regimului comunist.

„Începând cu 1994 când ne-am constituit ca asociaţie au apărut tot felul de lucruri despre noi, dar şi despre evenimentele de atunci. Vreau să rog opinia publică să ne critice pe noi, pe ceilalţi colegi din asociaţie, dar să nu critice evenimentele în sine, acel moment istoric frumos care ne-a repus pe drumul normal al unei ţări democratice şi libere.  Şi noi am avut în toţi aceşti ani nemulţumiri şi mai avem şi astăzi, dar este nedrept să luăm României un eveniment atât de frumos şi de înălţător, calificându-l în fel şi chip. Evident că adevărul va ieşi până la urmă la lumină. Există foarte multe dovezi oficiale ale acelor zile din 1989 şi care demonstrează faptul că a fost vorba de o revoluţie. Marea masă de oameni a fost cea care a determinat victoria Revoluţiei din 1989, iar noi am făcut parte din acea masă mare cu acea mică diferenţă cu curaj care ne-a făcut să fim ceva mai în faţă şi ca astăzi să fim aici, dar suntem proveniţi dintre cei peste 10.000 de oameni din Bistriţa sau dintre cei care au reprezentat milioane din toată ţara”, a spus Ovidiu Frenţ la adunarea comemorativă care se organizează în fiecare an la Prefectură.

El a reamintit că, în afară de cei doi eroi ai Revoluţiei, Cristian Bucur şi Ioan Sabău, a mai existat o bistriţeancă împuşcată mortal la Revoluţie. Este vorba de Leontina Bânciu din Borleasa care a murit  în 17 decembrie la Timişoara în zona Podul Decebal.

Ovidiu Frenţ a mai criticat apoi felul în care e reflectată Revoluţia în manualele de istorie.

„Am luat de curiozitate un manual de clasa a XII-a. Se cunosc foarte puţine lucruri despre Revoluţie. În acest manual e atât de puţin spus despre Revoluţie că e şi greu să găseşti. Dacă şcoala nu spune nimic, dacă părinţii, acasă, la fel, dacă presa spune foarte spune foarte multe neadevăruri, nu trebuie să ne mirăm că am ajuns în situaţia în care există o percepţie majoritară greşită asupra evenimentelor şi aproape că îţi este ruşine să spui că ai participat la acele evenimente din Timişoara, Cluj, Bistriţa şi alte oraşe. Vreau să îi laud pe cei care au avut curaj în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 şi în special pe Nelu Benţa pentru că nu se putea şti la 6 sau 7 dimineaţa că Ceauşescu va fugi. Eu nu aveam de unde şti când am ieşit la Timişoara în stradă că va cădea regimul comunist în 22, iar la fel toţi ceilalţi, aşa că nu ne mai acuzaţi pe noi de strategii şi de participare la scenarii pentru că nu este adevărat. Venim şi plecăm, dar este prea frumos acest eveniment şi ne-a adus prea mult bine românilor ca să îl murdărim cu noroi”, a spus Frenţ.

El a adăugat că nu îşi imagina că, după 26 de ani, în toate statisticile europene, România va fi pe ultimele locuri în toate clasamentele europene, alături de Bulgaria.

„Sunt dezamăgit de lucrul acesta. Credeam că progresul va fi mult mai vizibil şi bunăstarea mult mai rapid. Pentru o viaţă de om 26 de ani este mult, pentru viaţa unei ţări este foarte puţin. Dacă aplicăm principiul echilibrului, probabil că ne va trebui o perioadă egală cu cea în care am stat în întuneric pentru a ne putea obişnui cu lumina”, a spus Frenţ.

Despre nevoia unui manual de istorie care să prezinte corect lucrurile a vorbit şi Ioan Blaga, alt membru al Asociaţiei 22 Decembrie Bistriţa: „Lucrul care ne-ar ajuta foarte mult în procesul nostru de dezvoltare ar fi acest mic, dar important manual de istorie. Dacă noi refuzăm să ne cunoaştem trecutul sau ne e ruşine de el, lucrul acesta ne va costa enorm de mult. Eu cred că din aceste lucruri trebuie să ne dea de gândit şi să învăţăm ceva din ele. Noi nu am fost obişnuiţi să se strige Vrem spitale, nu catedrale! sau Corupţia ucide!, lucruri şocante. Ar fi bine ca ai noştri conducători să aibă o înţelepciune mai bună în ceea ce se cheamă administraţie pentru că lucrurile ne fug de sub picioare dacă nu ne adaptăm la ele. Există fenomenul imigraţiei, peste 3 milioane de români plecaţi în Europa”.

De la adunarea comemorativă la care s-au ciocnit şi cupe de şampanie a lipsit preşedintele Asociaţiei 22 Decembrie 1989 Bistriţa, George Avram, a cărui soţie a decedat, dar şi mulţi dintre membrii organizaţiei.