De Ziua Unirii, la Bistrița s-a învârtit hora frăției: ”Hai să dăm mână cu mână”

„ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat „Domn al Munteniei, al Ardealului și a toată țara Moldovei”– daca tot vorbim aici de semnificații istorice întoarse cu susul în jos și uniri ar fi bine să mergem până la capăt cu adevărurile și anume că nu Mihai Vodă a fost cel care a fost numit oficial în documentele vremii cu titlul de mai sus și nu el a fost primul care a avut sigiliul compus din cele trei steme ci Sigismund Bathory încă din 1597.( sigiliul este folosit încă din 1580 chiar, de către Cristofor Bathory tatal lui Sigismund și este usor de găsit pe wikipedia). Da desigur, „unirea” lui Bathory este mai degrabă una diplomatică și pașnică pentru că inspirat de ideile umaniste ale marilor cancelarii de a reface ” Dacia „, un stat tampon în calea otomanilor, principele ardelean găsește și cadrul politic propice, astfel obligandu-i pe ceilalti doi domni să-i devină vasali în schimbul ajutorului anti-otoman. Deși cele două „uniri”, a lui Sigismund și a lui Mihai par diametral opuse la prima vedere ele se aseamănă chiar foarte mult singura mare diferență fiind că Mihai a realizat unirea prin mijloace militare iar Sigismund diplomatice. Deși în istoria ” mainstream ” nu este prea dezvoltat subiectul ăsta al alianței lui Sigismund și totu pare așa o înțelegere vremelnică de formă, trebuie știut că cel puțin până după bătălia de la Giurgiu, prin tratatul încheiat cu boierii munteni, Sigismund controla frâiele puterii țării muntene în multe domenii unele dregătorii și chiar vistieria fiind administrată de oameni de-ai principelui.(controlul vistieriei îi este redat lui Mihai după bătălia de la Giurgiu din 20/30 oct 1595 ca și ” dar” a lui Sigismund pentru faptele voievodului muntean). Altă asemănare a celor două uniri este neaprobarea împăratului Rudolf al II-lea al Austriei a inițiativei celor doi. Deși habsburgii sunt susținători ai lui Sigismund, Rudolf nu poate fi de acord de facto cu aducerea celor două țări dunărene sub comanda directă a unei Transilvanii independente pentru că ar reprezenta un ghimpe în politica de influență a habsburgilor la Dunărea de jos și mai ales o piedică în vederea aducerii celor trei state sub stăpânirea directă a împăratului așa cum se specula în cancelaria de la Praga. La Mihai, deși Rudolf a fost de acord cu intrarea trupelor muntene în Transilvania acesta nu îi mai finanțează armata la scurt timp după luarea în stăpânire a Ardealului când înțelege că Mihai, deși nu o arată, are intenții de a fi mai mult decât locțiitorul său în principat. De altfel sistarea plății trupelor de mercenari de către Rudolf i-a adus lui Mihai sfârșitul (încet dar sigur) în Transilvania, fiind și un motiv în plus pentru acesta să treaca munții în Moldova(pradă pentru trupele de mercenari +considerații din partea împăratului pentru scoaterea Moldovei de sub influență polonă).Pentru a face rost de bani Mihai convoacă Dieta ardeleană de 3 ori în 9 luni și se ajunge la o plată de 16 florini pe cap de persoană într-un an când anterior se plăteau 3. Ori aceste impozite plus numirea de căpitani munteni în mai toate cetățile și orașele țării, devastarea satelor și moșiilor lăsate în urmă de mercenarii dezertori neplătiți de Mihai au dus la crearea Ligii nobiliare de la Turda din toamna lui 1600 și la pierderea tuturor posesiunilor anterioare.Nu în ultimul rând(ultima mare asemănare) dpdv istoric termenul de „unire” este folosit greșit atât la Mihai cât și la Sigismund fiind mai degrabă ambele niște „uniuni personale”. (dex-u explică clar ce-i termenu asta). Dacă la Sigismund ii clar cum statea treaba cu organizarea politică și institumtională a fiecărui stat la Mihai totu ii trecut sub un văl de mister de istoriografia de librărie. În primul rând că sub Mihai cele 3 țări nu s-au unit de facto (teritorial, institutional, legislativ) :
1. Au fost numiți domni de către Mihai în fiecare dintre țările dunărene(fiul său Nicolae este trimis domn la cererea boierilor și primește steag de domnie de la turci în Valahia imediat după ce intră Mihai în Alba Iulia+ în Moldova este cerut domn tot fiul său dar la insistența boierilor munteni Mihai refuză și lasă un consiliu de 4 boieri munteni ca imediat după plecarea sa înapoi în Ardeal să-l trimită domn pe Marcu Vodă, fiul lui Petre Cercel însoțit de Preda Buzescu dar nu stă pe scaunul domnesc numai câteva zile)
2.Granițele dintre state nu dispar în nici un moment, ba mai mult brașovenii primesc o reconfirmare a privilegiilor de la Mihai pentru încasarea veniturilor de la vama de la Bran.
3.Fiecare țară are propriile dregătorii separate cu oameni diferiți în afara de câteva excepții (2 -3 dregători munteni care ocupau funcții și în Transilvania și în Tara Româneasă).
Așadar până la urmă Mihai este precursorul unirii din 1918 pentru că l-am făcut noi să fie iar în mentalitaea modernă (romantică) cum spunea și istoricul Marius Diaconescu, ” dacă nu exista un Mihai atunci cu siguranță inventam unul „. Cât despre idei de statui și monumente, atâta timp cât ele au în fundal o administrație de rahat, probleme serioase de infrastructură, și muulte altele, acestea vor rămâne niște personificări ale unui festivism ieftin și fără fond oricât de grandioasă și solemnă le-ar fi tematica. (Să nu mai zic că orașu are un talent de a o da în bară cu statuile, vezi aici statuia lui Petru Rareș care are la bază un citat scos cu totul din context pentru a ” suda” legătura de prietenie inexistentă a orașului cu un domn care a asediat cetatea de 2 ori și din cauza căruia a fost decapitat judele Andreas Beuchel în 1532 pentru complicitate cu domnul moldovean și trădare a intereselor comunității bistrițene) .