Actualitate

De Ziua Unirii, la Bistrița s-a învârtit hora frăției: ”Hai să dăm mână cu mână”

(FOTO-VIDEO) Cu ocazia Zilei Unirii, la împlinirea a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române (Mica Unire), în faţa bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii a avut loc o ceremonie la care au luat parte oficialități locale, secretari de stat, parlamentari.

Ceremonialul militar-religios a cuprins acordarea onorului militar, salutul Drapelului de luptă, intonarea Imnului Național al României, oficierea serviciului religios, alocuțiunile prefectului Stelian Dolha și primarului Ovidiu Crețu (vezi video), depunerea unei coroane de flori, cântece patriotice cu soliștii Ansamblului ”Cununa de pe Someș”, defilarea gărzii de onoare.

Prefectul Stelian Dolha a citit mesajul premierului Ludovic Orban.

Primarul Ovidiu Crețu a spus, printre altele, că ”dacă reușim să înțelegem importanța momentului, o să găsim și soluția prin care putem să ne sprijinim, să ne bazăm unii pe alții și, de ce nu, să ne completăm acolo unde interesul general o impune. Noi, bistrițenii, am avut și avem în continuare o deschidere spre diversitate, spre înțelegere. Pietrele monumentelor și statuile acestui burg sunt mărturia unității cetățenilor săi. Avem oportunitatea să întărim proiectul nostru românesc european. Prin modul în care acționăm azi decidem și viitorul nostru. Acest viitor nu poate fi altul decât o Românie unită europeană”.

La final, cei prezenți au dat mână cu mână și s-au prins în tradiționala Horă a Unirii, pe acordurile Muzicii Militare și ale Corului Liceului de Muzică ”Tudor Jarda”.

https://www.facebook.com/TimpOnline/videos/232116821117022/?__xts__[0]=68.ARDGDS9dLTexCfTQ3scBquuwG2_oIZvWAbNTUqdLbaNQZ-3MkQ0NZ8KM1KyFJREEeur_k-A4hkYE2OhCg7uTuGA_LEz9b_prYzpWdsZ1OGBTISNf-zhK-AlY8zsLqyZ_wlxmqJmzuO9crm6D0ZU95p0b0cvqGtdnqcUaJOFzc4cREwcawCj7VsKMRdB5XL1FPLeyjFGz8T4jApcSG13-01i2zEUHfpOMd1M8nam0zlhHvIF-0h7T8UQ8ZfPHIJvfkI8_KbFA40QviFI3MqQT_QzcPWlH_SsZOoNfZMl2HM1entgl7zi57uerAZLiFHrHvfZWqCn_U216hI4&__tn__=-R

În 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar în acelaşi an la 24 ianuarie şi al Țării Româneşti, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române. În 24 ianuarie 2020 se împlinesc 161 de ani de la Mica Unire, important eveniment istoric care a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar.

Ziua de 24 ianuarie este sărbătoare legală, zi liberă nelucrătoare.

https://www.facebook.com/TimpOnline/posts/2668923536527127?__xts__[0]=68.ARBivThi7zo7WY2YpF_GyG33EDlDYtiK4EevlBAa4X6cyZVndvXifuu4Zt1W1wBqYmI4xvt7wAnpOl2yeetG8-_EszIJvjcW0ZtdUYvvodeDMkno–1x_4_rjCOQtwLDakAi_2MaCaHvkfRK5ooHqmPyFKUm2u7gHnA4G_uhL8MVQnKxvN2bKD3hV25qm7br_aykcmlbbyMXvMdg1no91B5xYQA8dndh5xyFb9MI6qsc2DkXZbq0muZLmWxmbpUIK50OEhg7c4LW24l8CWQH0gKL7IcYB9CXodY81eeXT5kNEMe13XmAKOILwn3NbCIRhloaaOgIbcXbzCyotuCpfO7ttgugs4Fl1FySMtVlWqXiAZq-Tc3QmcDZnAHwVjfXd0nAKZqcHWoKnPQI8v6MFK99mj5qqtBWoW15qt-RIyQuV5GF_LkZZGkGR_gDsYHqa2CF_tOxUJk4Ci-g94kI&__tn__=-R

Evenimentul de Ziua Unirii, integral:

https://www.facebook.com/PALATUL.CULTURII.BISTRITA/videos/2621852074578112/

10 comentarii

  • Motto:
    „Domnia lui Vodă-Cuza e istoricește cea mai însemnată de la fanarioți încoace, atât în bine, cât și în rău . Se poate spune că toate creațiunile acestei domnii au acest îndoit caracter – sub inpulsiunea îngrămădirii trebuințelor moderne , românii au pierdut pentru multă vreme dreapta măsură a lucrurilor – instituții, legi, limbă, c-un cuvânt, toate formele vieții publice aveau un aer pripit și nestatornic. ”
    (Mihai Eminescu)

    Multe s-au schimbat in cei 161 de ani ce s-au scurs de la de la Unirea Principatelor. Mai putin caracterul „pripit si nestatornic” al vietii publice. Lucrul acesta este evident chiar in orasul Bistrita, unde incă din 2012, primarul Cretu a mutat in Piata Unirii bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean, fără sa stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire” si cu domnitorul Cuza. Dar, dupa mintea lui Cretu, Unire să fie, nu contează dacă-i Mare sau Mică. Probabil, după ce si-a dat seama de gafa făcută, primarul a incercat s-o dreagă atunci in 2012 făcând o declaratie de-a dreptul halucinantă: ”Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie. Statuia a fost amplasată în faţa Inspectoratului mai mult timp, pentru că Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Poliţiei modern în România. Am adus-o în Piaţa Unirii nu cu referire la Unirea Principatelor Române, ci la Marea Unire. Aici, reprezentanţii Bistriţei la Unirea din 1 decembrie 1918 au primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara”. Se vede clar că primarul Cretu nu cunoaste faptul istoric elementar si anume că nu Cuza, ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat „Domn al Munteniei, al Ardealului si a toată tara Moldovei”.
    Totusi la inceputul anului 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Primăria Bistrița a promis realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918,care sa fie amplasat în Piața Unirii, dar acest lucru care s-a materializat. De aceea, ar trebui ca un MONUMENT AL UNIRII să fie realizat măcar până pe 4 iunie 2020, când se implinesc 100 de ani de semnarea Păcii cu Ungaria de la Versailles in palatul Trianon. Având in vedere că Piata Unirii din Bistrita este de dimensiuni reduse ca suprafată, acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma unui obelisc placat cu marmură cu inaltimea totală de 1918 cm (soclul + obeliscul propriuzis) . La rândul lui obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la inăltimea 1918 cm (simbolizând anul Marii Uniri).
    Pe trei dintre laturile obeliscului ar putea fi amplasate efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura să fie trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
    Pe soclul monumentului ar putea fi amplasat un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .

    • Dragă Paul, foarte pertinente propunerile tale, dar oare nu găsim un locșor unde să punem o placă care să consemneze că ansamblul a fost realizat în vremea boierilor Radu Moldovan și Ovidiu Crețu?

    • „ci Mihai Vitezul, este precursorul Marii Uniri , fiindcă el a infăptuit pentru prima dată Unirea celor trei tari romanesti si s-a proclamat „Domn al Munteniei, al Ardealului și a toată țara Moldovei”– daca tot vorbim aici de semnificații istorice întoarse cu susul în jos și uniri ar fi bine să mergem până la capăt cu adevărurile și anume că nu Mihai Vodă a fost cel care a fost numit oficial în documentele vremii cu titlul de mai sus și nu el a fost primul care a avut sigiliul compus din cele trei steme ci Sigismund Bathory încă din 1597.( sigiliul este folosit încă din 1580 chiar, de către Cristofor Bathory tatal lui Sigismund și este usor de găsit pe wikipedia). Da desigur, „unirea” lui Bathory este mai degrabă una diplomatică și pașnică pentru că inspirat de ideile umaniste ale marilor cancelarii de a reface ” Dacia „, un stat tampon în calea otomanilor, principele ardelean găsește și cadrul politic propice, astfel obligandu-i pe ceilalti doi domni să-i devină vasali în schimbul ajutorului anti-otoman. Deși cele două „uniri”, a lui Sigismund și a lui Mihai par diametral opuse la prima vedere ele se aseamănă chiar foarte mult singura mare diferență fiind că Mihai a realizat unirea prin mijloace militare iar Sigismund diplomatice. Deși în istoria ” mainstream ” nu este prea dezvoltat subiectul ăsta al alianței lui Sigismund și totu pare așa o înțelegere vremelnică de formă, trebuie știut că cel puțin până după bătălia de la Giurgiu, prin tratatul încheiat cu boierii munteni, Sigismund controla frâiele puterii țării muntene în multe domenii unele dregătorii și chiar vistieria fiind administrată de oameni de-ai principelui.(controlul vistieriei îi este redat lui Mihai după bătălia de la Giurgiu din 20/30 oct 1595 ca și ” dar” a lui Sigismund pentru faptele voievodului muntean). Altă asemănare a celor două uniri este neaprobarea împăratului Rudolf al II-lea al Austriei a inițiativei celor doi. Deși habsburgii sunt susținători ai lui Sigismund, Rudolf nu poate fi de acord de facto cu aducerea celor două țări dunărene sub comanda directă a unei Transilvanii independente pentru că ar reprezenta un ghimpe în politica de influență a habsburgilor la Dunărea de jos și mai ales o piedică în vederea aducerii celor trei state sub stăpânirea directă a împăratului așa cum se specula în cancelaria de la Praga. La Mihai, deși Rudolf a fost de acord cu intrarea trupelor muntene în Transilvania acesta nu îi mai finanțează armata la scurt timp după luarea în stăpânire a Ardealului când înțelege că Mihai, deși nu o arată, are intenții de a fi mai mult decât locțiitorul său în principat. De altfel sistarea plății trupelor de mercenari de către Rudolf i-a adus lui Mihai sfârșitul (încet dar sigur) în Transilvania, fiind și un motiv în plus pentru acesta să treaca munții în Moldova(pradă pentru trupele de mercenari +considerații din partea împăratului pentru scoaterea Moldovei de sub influență polonă).Pentru a face rost de bani Mihai convoacă Dieta ardeleană de 3 ori în 9 luni și se ajunge la o plată de 16 florini pe cap de persoană într-un an când anterior se plăteau 3. Ori aceste impozite plus numirea de căpitani munteni în mai toate cetățile și orașele țării, devastarea satelor și moșiilor lăsate în urmă de mercenarii dezertori neplătiți de Mihai au dus la crearea Ligii nobiliare de la Turda din toamna lui 1600 și la pierderea tuturor posesiunilor anterioare.Nu în ultimul rând(ultima mare asemănare) dpdv istoric termenul de „unire” este folosit greșit atât la Mihai cât și la Sigismund fiind mai degrabă ambele niște „uniuni personale”. (dex-u explică clar ce-i termenu asta). Dacă la Sigismund ii clar cum statea treaba cu organizarea politică și institumtională a fiecărui stat la Mihai totu ii trecut sub un văl de mister de istoriografia de librărie. În primul rând că sub Mihai cele 3 țări nu s-au unit de facto (teritorial, institutional, legislativ) :
      1. Au fost numiți domni de către Mihai în fiecare dintre țările dunărene(fiul său Nicolae este trimis domn la cererea boierilor și primește steag de domnie de la turci în Valahia imediat după ce intră Mihai în Alba Iulia+ în Moldova este cerut domn tot fiul său dar la insistența boierilor munteni Mihai refuză și lasă un consiliu de 4 boieri munteni ca imediat după plecarea sa înapoi în Ardeal să-l trimită domn pe Marcu Vodă, fiul lui Petre Cercel însoțit de Preda Buzescu dar nu stă pe scaunul domnesc numai câteva zile)
      2.Granițele dintre state nu dispar în nici un moment, ba mai mult brașovenii primesc o reconfirmare a privilegiilor de la Mihai pentru încasarea veniturilor de la vama de la Bran.
      3.Fiecare țară are propriile dregătorii separate cu oameni diferiți în afara de câteva excepții (2 -3 dregători munteni care ocupau funcții și în Transilvania și în Tara Româneasă).
      Așadar până la urmă Mihai este precursorul unirii din 1918 pentru că l-am făcut noi să fie iar în mentalitaea modernă (romantică) cum spunea și istoricul Marius Diaconescu, ” dacă nu exista un Mihai atunci cu siguranță inventam unul „. Cât despre idei de statui și monumente, atâta timp cât ele au în fundal o administrație de rahat, probleme serioase de infrastructură, și muulte altele, acestea vor rămâne niște personificări ale unui festivism ieftin și fără fond oricât de grandioasă și solemnă le-ar fi tematica. (Să nu mai zic că orașu are un talent de a o da în bară cu statuile, vezi aici statuia lui Petru Rareș care are la bază un citat scos cu totul din context pentru a ” suda” legătura de prietenie inexistentă a orașului cu un domn care a asediat cetatea de 2 ori și din cauza căruia a fost decapitat judele Andreas Beuchel în 1532 pentru complicitate cu domnul moldovean și trădare a intereselor comunității bistrițene) .

  • Chiar astazi ma intrebam cine se ia in hora la asa o sarbatoare??? Bineinteles Niculaie, Mariana… bla bla bla… aparatul de partid!!!! Ei mimeaza fericirea pentru pulime! Si uite asa militarii ne-au aparat inca o data tara lucrand in frig intr-o zi libera legal! CLAR isi merita pensiile speciale!!!!! Si am o PROPUNERE – daca tot se cheama ceremonial militar-religios… e corect ca unii sa aiba pensii speciale si ceilalti nu?? Doar ca ei apar primii??? Deci PROPUNEREA este ca sa li se dea pensii speciale si popilor, diaconilor, feților (stiti ca fiecare biserica are cate un făt), dirijorului corului bisericesc si bineinteles coratorilor si cantatorilor din coruri, dar celor 2 categorii de la sfarsit pensii speciale mai mici pentru ca nu isi iau munca asa de in serios precum cei de dinaintea lor :))))

  • Am urmărit videoclipul cu hora unirii și am observat că toți o lălăiau cu pașii mai putin d-na din dreapta d-nului Turc,dar de…astea-s vremurile,pe vremea mea la orele de educație fizică începând din luna decembrie se învățau pasii la hora unirii,alte vremuri,d-nul Dolha? identic cu Crin Antonescu când l-a înlocuit pe Băsescu în timpul primirii unei delegații de la FMI,vă trebuie funcții publice fără minimul de cunoștințe elementare la cum să vă comportati în societate ca să fiți exemple pozitive,vai șamar de tine tară.
    Felicitări corului și fanfarei militare.

  • Marele absent la festivitatea prilejuită de 24 ianuarie din Bistrita a fost Radu Moldovan, care de data asta nu s-a mai prins in Hora Unirii, ca in ceilalti ani. Să fi fost oare de data asta prezent la aniversarea zilei de nasrere a IPS Andreicut, care pe 24 ianuarie 2020 a implinit 71 de ani.

    • Greu de explicat absenta lui Radu Moldovan de la festivitatea prilejuită de 24 ianuarie fiindcă el se orientează după cum bate vântul. A fost alături de Ponta, apoi de Dragnea, apoi de Grindeanu, apoi de Tudose si chiar de Viorica Dăncilă.
      Acum când situatia din PSD este destul de ambiguă si incertă Răducu a declarat că sustine ideile lui Liviu Alexa din „Manifestul de la Cluj” și la „Planul de reformare al PSD ”, citez: „Este o acțiune curajoasă care poate să producă o anumită emoție. Poate că stilul în care Liviu Alexa își prezintă ideile nu este unul pe care eu personal să-l îmbrățișez, dar ceea ce face Liviu eu știu că este din suflet și sunt perfect de acord cu ideile lui. Și eu cred că PSD-ul trebuie reformat profund, că PSD-ul trebuie să se întoarcă cu fața la oameni și la problemele acestora, și mai ales că PSD-ul trebuie să-și recâștige încrederea acestora și să redevină o variantă credibilă pentru ei”.
      Prin urmare, Răducu se comportă ”ca romanul impartial”, precum Agamita Dandanache din Scrisoarea Pierduta a lui I.L. Caragiale.

Apasă aici ca să comentezi

Dă-i un răspuns lui 3r Cancel

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS