Deputatul PSD Daniel Suciu a reacționat după ce Guvernul a anunțat măsurile fiscale care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021 și după ce Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede că alocațiile pentru copii vor crește cu 20% de la 1 ianuarie 2021, iar din 2022 se vor indexa anual cu rata inflației (practic, clelalte creșteri de câte 20% care ar fi trebuit să aibă loc în iulie 2021, ianuarie 2022 și iulie 2022 nu vor mai avea loc).
”Noi v-am spus că urmează austeritate, tăieri și că vorbele liberalilor si pluseriștilor din campanie au fost doar minciuni. Așadar, începe! Fără alocații dublate, după ce ați mințit milioane de copii și părinți fără să clipiți că o să respectați legea, pensionarii nu știu ce va fi cu venitul lor, salariile sunt înghețate și pregătiți-vă pentru scumpiri la gaze și energie electrică. Cum era, “vă e teamă de o guvernare Cîțu?”. Da, aveți toate motivele să vă temeți de hrăpăreții care ne conduc!”, a postat pe Facebook deputatul Daniel Suciu.
Stefan
Tot oameni cu primar cu tat sa facă proteste primari sa strângă săteni sau locatari din oraș la proteste
Pt Stefan
STEFAN,toti aia care „nu stie scrie” ar trebui stransi si si dusi la scoala
DORU
Tare prost trebuie sa fi ca sa-ti dai seama ca nu este deunde. Tot globul este intr-o recesiune crunta economica, datorata unei epidemii, mai mult sau mai putin dorita si se trezeste Suciu sa ne spuna ce bine o ducem, ca ne scaldam in bani si nu stim ce sa facem cu ei si guvernantii nu vor sa dea la populatie ceea ce au dispus ei, PSD-ul, prin Legi. Cat de ridicoli si penibili putem sa fim. Asemenea mesaje ieftine prind la unii care au un orizont cultural si educational foarte limitat si ingust si din pacate nu sunt putini.
Leo
Slabuta de tot reactia opozitiei.De constatat , pot si cei de pe margine s-o faca .Ca e bine , c-o fi rau…Lumea asteapta altceva de la parlamentari.De plans pot sa se planga cei care pierd bani din alocatii , din salarii , din pensii.Dumneavoastra in afara de prestigiul functiei trecatoare , ce pierdeti , d-le Suciu?
Pop Vasile
OBRAZUL L-O PIERDUT DEJA.
Hora someșană
Și alt Muc spălat pe creier
Scârțâie precum un greier
Ivit noaptea de sub stepe:
Sângeorzeni, balul începe!
‒ Să înceapă! Să înceapă
Hora someșană șchioapă.
Din Șanț spre Căianu Mic
Să dansăm toți din buric!
Ardelean
Ciocu mic, Suciule.
In Septembrie ați depus moțiune de cenzura pe care nu ați catadicsit sa o votați de teama ca trebuie sa Preluați guvernare și trebuia sa majorați pensiile și alocațiile …iar bani … ioc. Ca de împrumutat … PSD ului nu-i mai dădea nimeni
Halal creșteri salariale , de pensii și alocații ( care , apropo , pe guvernarea voastră le-ați majorat printr-o lege promovată de liberali ) cu bani împrumutați pe spinarea generațiilor viitoare
Ați crescut salariile bugetarilor ( sinecuriști de partid ) și a pensiilor speciale ( introduse de PSD prin Adrian Nostase in 2003) fără grija poporului .
Bolșevici din făptura și apucătură
Florin
Felicitări Ardelene! Aud zilnic astfel de răspunsuri din partea PNL și USR PLUS în studiourile latrina3 și Ghiță TV numai că prostimea nu înțelege aceste cuvinte.
Singeorzan Adrian
Ce nu ati dublat voi ma mincinosule cand ati fost la putere
Bistriteanul
In perioada 2016-2019, cand s-au scumpit alimentele de baza din cauza inflatiei aberante din timpul „cresterii economice record” nu l-am auzit sa zica nimic. Cand a crescut pretul la pompa din cauza supraaccizei la carburanti n-a zis nimic. Cand s-a depreciat moneda nationala (de la 4.65 cand au preluat guvernarea in 2016 la 4.85 in 2019) in timpul cresterii economice record, n-a zis nimic. Pa si la revedere!
Florin
Stânga iubește atât de mult saracii, încât ori de câte ori ajunge la guvernare numărul lor crește.
Alessandro Montanelli
ovidiu
De pe vremea guvernarii voastre tara se imprumuta cu un miliard de euro pe luna ca sa faca stadioane in Unirea , sa ti plateasca tie , la nevasta ta, alti bugetari si pensionari speciali salarii si pensii de sute de milioane,vacante si altele.Cine va plati datoriile dle?
Balan Marius -Horea
Daniel Suciu vorbeste aberatii si este pe langa subiect. Il intreb ce ar fi facut pesedeul daca era acuma la butoane si regulile Europene te obliga clar la liberalizarea costurilor privind Gazele si energia electrica. Mai Daniele judeca bai baiatule nu prosti pensionarii si asistatii ca bietii nu au nici o vina ca nu inteleg mecanismele de piata libera. HAI NOROC in Anul Nou !
Vizitator
In loc de orice comentariu, se potriveste mai bine poezia „Foaie verde la Paris”, de Tudor Arghezi:
La Paris, între pahare,
Şed în coate, pe ziare,
Foşti curteni şi foşti boieri,
Câţiva buni stăpâni de ieri.
De când stau pe dinafară
Ei suspină după ţară.
Că se nimeriră toţi
Mari români şi patrioţi.
Doar odat-au şovăit,
Când s-au strâns şi au fugit.
Când corabia se-neacă
Şobolanii, droaie, pleacă.
Din pârjol, ca de obicei,
Au tulit-o cârd şi ei,
Cu o muscă pe căciulă,
Groasă-n pântec şi sătulă.
Truda voastră, măi Ioane,
V-au cărat-o-n geamantane,
S-aibă să benchetuiască
Din sudoarea românească.
Tălmăcită în valută,
A-ncetat să le mai pută,
Gândul li se-abate-n ţară
Însă hoitul, bunăoară,
S-au grăbit cu-ntâietate
Să şi-l ia-n străinătate:
Cel cu pipota mai mare
Să şi-o puie la păstrare,
Unde sunt asigurate,
Miliardele furate,
În depozite secrete.
Încă de pe când, băiete
Se băteau în piept, la Moşi,
Pentru glie şi strămoşi,
Strămoşiile şi glia,
Merg cu genealogia,
Poţi fi mare patriot
Chiar de n-ai pierdut de tot
Sâsâitul pe silabă,
Moştenit de la tarabă.
Peste ţări şi peste ape
Simţi că ţara-i mai aproape.
Scumpe fură toate celea
Dar mai scumpă ţi-este pielea,
I-ai văzut? Când să răspundă,
Au pierit într-o secundă,
Parcă nici n-ar mai fi fost.
Tu, Ioane, gol şi prost,
Ai rămas pe brazda ta,
A plivi şi secera.
Putregaiul de strânsură
Ajunsese la coptură
Şi butoiul de pe oase
Îngrăşat cu vârf, crăpase,
Haimanaua fără ţară,
Pripăşită şi fugară,
Luând trecutul cu chirie,
Şi-a făcut şi-o meserie:
Din senin şi dintr-odată,
Se propune exilată
Maimuţoii ciocoieşti
S-au trezit în tren Bălceşti.
– Daţi-ne câte-o hârtie,
În trei limbi, de mărturie,
Că în timpurile grele
Ne-am gândit numai la piele
Şi că ceasurile mari
Le-am trăit mâncând dolari.
Zice unul mai cu vază:
– Ştiţi că-n ţară se votează?
– Ştirea ne interesează.
– Aflu că poporul tot
Merge, om cu om, la vot,
Şi, ce nu s-a pomenit
În răstimpul fericit.
Toată breasla, toţi golanii,
Târgoveţii şi ţăranii,
În opinci şi în obiele,
Şi muierile, şi ele,
Vizitii, grăjdari la noi
Şi ciobanii, de la oi
Locul nostru, de acuş,
O să-l ia un lăcătuş.
Şi-unui avocat samsar
Îi urmează un dogar,
Cum vedeţi, mă rog frumos,
Lumea s-a întors pe dos.
V-amintiţi de ţara bună?
Lucram bine împreună,
Pân-a nu se-aprinde casa
Şi-a o lua la sănătoasa,
Cu bănet şi catrafuse,
Valvârtej.
– Ce bine fuse!
– Ne scuipam, ne ocăram,
Dar uşor ne şi-mpăcam,
Pentru drepturi şi putere,
Alergam după avere.
Cu o mie de pogoane
Nici nu-ţi mai păsa, cucoane,
Cu o mie de hectare
Alegeai un domn mai mare,
Şi cu patruzeci de mii,
Cu cirezi şi herghelii,
Mori, ţiţei, păduri şi sate
Şi-orişice, pe săturate,
Erai autoritate.
Ţi-era voia respectată
În justiţie şi-armată
Şi-l numeai şi îl scoteai
Orişicând, pe cine vreai,
Admirând cum se-nvârteşte
Totul, tot, pe zece deşte.
Şi, desigur, cei mai tineri,
Veri, nepoţi, băieţi şi gineri,
Trebuiau încurajaţi
Să ajungă deputaţi,
Senatori, bărbaţi de Stat,
Un mandat de deputat
Era, dragă, o arvună
Care merge dimpreună
Ca vocala cu-o consoană.
Cu silabele „Bu-get”
Aveau dreptul, get-beget,
Să se-nfrupte din belşug,
Ca viţeii, care sug.
Nu e ţara lor, când vor?
Nu e maica, vaca lor?
Nu mai ştiu care netot
Născoci un singur vot,
Că acum, după răzbel
Voturile sunt la fel,
Coconaşul
Cu rândaşul
E totuna şi egal,
Ce dezmăţ! Şi ce scandal!
Trei colegii erau rele!
Vai de păcatele mele!
Uite, parcă mi-e ruşine
Că votează orişicine,
Vrei să fii şi tu ca mine?
Ţi-arătam eu, stăi niţel
Că nu suntem toţi la fel.
Când vedeam că te întreci,
Te turnam, legat la beci,
Vreai şi tu să te alegi,
Nemâncat de ani întregi,
Şi să faci, tu, alte legi?
Zău? De fiştecare falcă
Tu-alegeai cu o scatoalcă,
Să n-o uiţi cât mai trăieşti,
Să nu uiţi nici cine eşti.
Dacă nu-i mai dam de fund,
Luam şi urna s-o ascund.
Cei mai buni alegători
Ne votau de zece ori,
La prostime mai târziu
Dam cinzeaca de rachiu
Şi de fitece fiţuică
Polul şi un chil de ţuică,
Câştigam aşa un loc,
Numai cu un boloboc,
Sigur ca să fii de tot
Sculai şi pe morţi la vot.
Minunata de metodă
Îi tihnise şi lui Vodă.
Oratorul de la chef
Părea să fi fost un şef.
Cauză necauză,
Se făcu o pauză.
Dar în masă, deodată,
Se porni un pumn să bată.
Însemna din asistenţă,
Că grăieşte-o Excelenţă.
Spânului, ca o femeie,
Îi venise o idee.
Îşi trecu mâna prin păr
Şi grăi într-adevăr:
– Vreau să ştiţi ce m-am gândit,
De trei zile nedormit,
Nu glumesc, nu spui poveşti…
Să le scriem la Bucureşti…
Că le-am da, din timp, şi lor
Hotorât un ajutor.
Prin tocmeli şi înţelegeri
Să le facem noi alegeri,
Cum ştim noi şi le-am făcut,
Pe tipicul cunoscut.
Avem leacuri şi reţete
Încercate şi concrete,
Pentru fel de fel de cazuri,
Mutre, nazuri şi necazuri,
Sfori sucite-n zeci de chipuri,
Chiuluri, panglici şi tertipuri
Şi, de s-ar ivi buclucul,
Mângâieri cu cauciucul.
Mă aştept ca mai apoi
Să ieşim la vot şi noi.
Dar nu punem în scrisoare;
Domnule sau frăţioare
Sau: stimate, onorate,
Titluri vechi şi perimate,
Ci, dibaci cum suntem iarăşi,
Vom începe cu: „Tovarăşi”.
Cred că, recunoscător,
Cel mai mare-n rândul lor
Ne dă-ndată, tuturor.
Şi moşiile-ndărăt,
După cum o să vă arăt,
Şi astfel, mai dai, mai lasă,
Ne vedem iar domni acasă,
Cât priveşte monarhia
S-a schimbat filozofia.
Am ajuns de câţiva ani,
Democraţi republicani.
Suveranul mult iubit,
E de altfel absorbit,
De supreme interese,
În gâlceavă şi procese,
Testamente şi-mpărţeală
De moştenire regală.
Într-o ţară depărtată
A chemat în judecată
Şi pe fosta ţiitoare,
Una din moştenitoare,
Grijuliu că bani-i scapă –
Şi pe taică-su din groapă.
Mândră, sfântă dinastie
Ai căzut în ţigănie.
Este vremea, se-nţelege,
Să-nălţăm pe noul rege,
O prăjină-n Cişmigiu,
Cu o teacă şi-un chipiu,
Trebuie iar înţeles,
Să scrim clar şi-n chip ales.
N-avem la Paris, prezente,
Toate marile talente,
Minţile mai eminente,
Toate penele măiastre,
Strânse-ale culturii noastre?
E ştiut, cultura toată,
Ca şi noi, îi exilată,
Şi, ca să vorbim deschis,
Elita-i aci-n Paris
Şi, adevăratul stil,
Neaoş, scrie în exil,
N-avem un trecut şi fapte?
Oare nouă sunt şapte
Nu-i al nostru, domnii mei?
N-avem scopuri, nu idei?
Nu-i ideea cea mai bună
Că fugirăm împreună?
Daţi-mi ţara îndărăt
Şi ce pot am să v-arăt.
Am concepţii în exil,
Şi poporu-i imbecil.
Faci din el ce vrei şi-ţi vine,
Ca să rabde ştie bine,
Rabdă tot şi tot înghite
Timpuri ne-mai-isprăvite.
Ca înghiţitoarea lui
Alta-n lumea asta nu-i
Dă-i borhot şi muci şi sânge,
El înghite, nu se plânge,
Cine vrea, cum vrea îl minte,
Imbecilul e cuminte,
Zece veacuri şi răbdarea
I-au lărgit înghiţitoarea.
Cu cinzeaca şi cu fleica
Uită tot şi toate neica,
Şi pe mă-sa şi pe ta-su
Şi ne creşte nouă nasu.
În temeiul căpătat
Orişicare ipistat
Este şi bărbat de Stat,
Asta, vezi, de noi se ştie
Şi avem psihologie,
De asemenea se ştie
Că plutim în poezie
Şi, fugind accelerat,
Ne-am găsit şi adunat,
Şi cu toate că-n absenţă,
La mezat şi-n concurenţă
Să ne scoatem pe furiş
Ochii am ţinut morţiş.
Să avem vreo cinci guverne,
Cu miniştri de externe
Dreapta, stânga şi mijlocul
Şi ne-ntoarcem şi cojocul.
Mai avem şi câţi fugari
Tot atâţia cancelari.
Într-adins ori din greşeală,
Prin Paris trecea Păcală,
În iţari, cu traista-n băţ,
Se brodi pe la ospăţ
Şi-mbucând din mămăligă,
I-auzea de jos că strigă.
Zise-n sine: „Să mă sui
Şi trei vorbe să le spui:
Puneţi-vă pofta-n cui.
Ce a fost s-a isprăvit.
Ce-aţi cătatără-aţi găsit.
Îngrijiţi mai abitir
De guverne-n cimitir
Şi mâncaţi şi înghiţiţi
Banii ţării măsluiţi.
Eu v-aş mai ura atât:
Să vi se oprească-n gât”.
Pop MariusNicolae
A propos, de binefacerile guvernarilor stangiste… Sa ne reamintim fatidica zi de 30 dec1947! Atunci s-a pus în practica, acțiunea meticuloasa și ticăloasa de detronarea a Regelui nostru, care le încurca socotelile! Recomand spre citire, uimitoarea carte:”Doua săptămâni dramatice din Istoria României” de Eleodor Focseneanu, editura Curtea veche, 2014 Cu respect, MNP