Pe ultimii i-am criticat de nu s-au văzut pentru construcţiile megalomanice şi lipsa lor de implicare socială. Acum, mă simt obligată să vorbesc despre implicarea neoprotestanţilor în politică fiindcă este un lucru evident, pe faţă, care displace.
De curând am trecut pe la librăria creştină de unde îmi mai cumpăr cărţi. Cum era pustie şi de această dată, am întrebat-o pe doamna care vindea acolo cum mai merg lucrurile ştiind că Bistriţa are o comunitate neoprotestantă destul de mare, dacă ar fi să ne amintim numai la câtă lumea era la Marşul Învierii. Mi-a spus că prost, cărţile nu se mai cumpără, iar bisericile evanghelice nu fac mai nimic să susţină această mică afacere (care nu e deloc profitabilă, dar măcar să nu fie condamnată la faliment) invitându-şi membrii să nu uite să cumpere cărţi ca să le citească şi să găsească un sprijin în ele, dar şi pentru a susţine eforturile celor care le scriu, le tipăresc sau le distribuie.
În timp ce această mică librărie de doi metri pătraţi luptă să nu pună lacătul definitiv pe uşă, marii oameni de afaceri neoprotestanţi, sau evanghelici cum îşi spun ei, îşi văd de scopurile lor care nu pot fi implinite decât prin politică. Am văzut toată floarea cea vestită a PDL la concertul trupei „Proconsul” recent „încreştinată” care a avut loc la Sala Polivalentă. Toţi democrat-liberalii de frunte erau în primul rând, în frunte cu fostul prefect Cristian Florian pe atunci aşa-zis independent. Pastorii le-au mulţumit public de pe scenă pentru prezenţă şi existenţă. Nu i-am văzut, dar am citit în alte ziare despre prezenţa aceloraşi lideri ai PDL la concertul interpretului neoprotestant Adi Gliga care s-a ţinut la Casa de Cultură. Credeţi că toţi cei de la PDL s-au dus în gaşcă fiindcă nu mai puteau de nerăbdare să îl vadă şi să se roage împreună cu el? Să fim serioşi.
De dată recentă, uitându-mă la de acum celebrul film de la Feldru, mi-a atras atenţia discursul individului de pe scenă (nu ştiu cine era) care se adresa adunăturii PDL de acolo cu „fraţi şi surori”, dovadă că nu era străin nici el de subiectul la care ne referim.
De ce s-ar implica în politică în anul 2012 neoprotestanţii, cei care au condamnat vehement amestecul preoţilor ortodocşi în politică şi colaborările unora dintre ei cu fosta Securitate? Răspunsul este următorul: pentru putere şi bani. Cum statul a omorât orice afacere cu bani privaţi, a mai rămas o singură opţiune, să faci afaceri cu statul, iar afaceriştii neoprotestanţi sunt abonaţi la astfel de contracte: fac şcoli, drumuri, sedii de instituţii, racordează localităţi la apă şi canalizare, montează centrale, amenajează pietonale, fac orice fel de firmă care ar putea pune mâna pe contracte cu statul care le-ar putea aduce milioane de euro.
Umblă vorba că toate scandalurile cu iz electoral de care auzim în aceste zile nu au nicio legătură nici cu principiile, nici cu morala, ci, aşa cum ne aşteptam, cu banii, cu foarte mulţi bani. Comunele, în special cele conduse de edili PDL, au proiecte de milioane de euro aprobate pentru amenajarea drumurilor forestiere, a drumurilor comunale sau a staţiilor de epurare. Multe nu au fost nici măcar licitate. E rost aşadar de afaceri cu statul. Cine câştigă licitaţiile nu trebuie să şi execute lucrările, se ştie. E de ajuns să le subcontracteze ca să „aibă ce mânca şi gura altora”. De dragul milioanelor de euro aflate într-un norişor deasupra capului unora (adică în visele lor) unii sunt în stare de orice, chiar să pună la bătaie sute de mii de euro pentru această campanie. După ce vor ajunge în diverse poziţii cheie sponsorizaţii lor vor face ei în aşa fel încât să câştige cine trebuie, adică tot ei şi ai lor.
Nu-mi dau seama cum de s-a ajuns aici şi care este scuza unor oameni care pretind că ei cred în Dumnezeu. Pretind fiindcă, dacă ar crede cu adevărat, ar respecta cele zece porunci, iar printre acestea sunt câteva care, puse faţă în faţă cu politica, anihilează statutul de creştin, ortodox, neoprotestant, oricum s-ar numi el.
M-au întrebat mai mulţi oameni care se declară creştini practicanţi dacă să intre în politică ei fiind bine intenţionaţi şi dornici să facă lucruri bune pentru alţii. Le-am spus că, în opinia mea, politica înseamnă compromisiuri, încălcarea propriilor principii dacă acestea contravin cu ale partidului, multă prefăcătorie, multe promisiuni care nu au nicio şansă de a fi puse în practică, iar răspunsul meu a fost NU hotărât. Cine vrea să facă bine îl poate face fără probleme în afara politicii. Dacă crede în Dumnezeu, îl va ajuta. Nu are nevoie de consilii, de preşedinţi de partide, de şefi de grup. Nu m-au ascultat. Îi vedeţi pe listele de consilieri. Sper ca eu să mă fi înşelat spunându-le toate acestea, dar înclin să cred că nu.
Cristiana Sabău
Felicitari ! Punctual, la obiect, ca intotdeauna !
un caz interesant este in domeniul transportului de persoane:pana in urma cu 2 ani,suprematia in zona Nasaudului in rutele de transport o avea firma Ani Tour a unui patron neoprotestant din Rebrisoara.acesta insa a pierdut suprematia in favoarea firmei Filadelfia din Bistrita,a carei patron este tot neoprotestant.in urma cu doi ani de zile,am asistat pe peronul autogarii din Nasaud la o cearta violenta,presarata cu injuraturi,amenintari si cuvinte grele ce era cat pe ce ,sa se transforme intr-o bataie in toata regula,intre doi soferi din cele doua firme rivale.de aici ,eu am tras concluzia ca in afaceri principiile religioase nu se aplica intotdeauna ,ci primeaza cele profane,materiale,lumesti.in judetul nostru 65% din oamenii de afaceri sunt neoprotestanti.este insa,foarte posibil,ca aceasta regula sa se aplice si pentru ceilalti,din alte culte
”lumea trece si pofta ei,dar cel care face voia lui Dumnezeu ramane in veac”-I Ioan 2,17
”ce-i foloseste omului sa castige lumea intreaga daca-si pierde sufletul sau?sau ce ar putea sa dea omul in schimb pentru sufletul sau?”Marcu,8,36-37
” facem pasul si greseala
greu de tinut socoteala
noaptea,ziua,dimineata
rastignim pe cruce Viata
pe ce-i goi nu-i imbracam
pe flamanzi nu-i saturam
pe bolnavi nu-i vindecam
injuram de lucruri sfinte
de numele Tau Parinte
ne rugam numai de forma
si ne inchinam la norma
credinta ne e subtire
n-avem mila,nici iubire
iarta-na Tata divin
de greseli,in veci.Amin.”
„implicarea neoprotestanţilor în politică fiindcă este un lucru evident, pe faţă, care displace.”
Va cer iertare sunt fidel cititor al Dumneavoastra dar nu inteleg ce vreti sa spuneti
Voi fi mai explicită: creştinismul veritabil şi politica sunt două concepte antagonice. Mie, dar şi altora cu care am mai stat de vorbă, le displace ideea ca unii oameni să pozeze în creştini veritabili, dar, în acelaşi timp, să fie amestecaţi până peste cap în politică în tot ce are ea mai mirezabil: afaceri, aranjamente, incorectitudini.
Scuze, idea ca politica neaparat trebuie sa fie murdara, o afacere si incorect de unde vine? Eu cred ca asta mai degraba este un punct de vedere nascut cumva din frustrare sau nerapdare.
Sigur in Romania exista una sau doua generatie pierdute, mai ales printre cei care nu au stiut sa prinde taurul la coarne, cind a fost momentul.
Sunt destul de convins si poate si naiv ca sa poate si altfel. Cel putin am vazut
Politica este si ce sa face aici pe Timponline. Citim un editorial, o parere si ne dam si noi, comentatori cu parere. Aici nu facem altceva de cit formare de opinii si schimb de idei.
O verificare in public daca ideile nostre gasesc suport, daca sint vazute pozitiv sau prind ratacina undeva.
Daca zici politica in sine este ceva negativ, numai ar trebui sa reclami normalitate si equilibru in societate ci sa te bucuri de haos libertin.
Politica este cea ce administreaza echilibru intre fortele unei societate si toleranta si respect fata de omeni cu alte convingeri, si a celor religioase.
Religia si politica nu ar trebui amesteca, si nici afacerea cu religia. Iar sa ne uitam la religii mari ce afaceri au…..uitete la Vatican.
Dar totusi pot sa am o convingere religioasa fara sa denigrezi anumite religii, doar din cauza ca omul modern a mai trait si alte experiente de cit cele practicate si promovate de religii care promoveaza mai ales frica de dumnezeu in loc de bucuria de a fi salvat de Isus.
Eu nu sunt membru unui biserici neoprotestanta, dar ma impresioneza mai mult cu activitati lor de cit biserici care doar administreaza averi, fac afaceri in biserica sau promoveaza frica de dumnezeu.
De ar fi religios pentru mine insemnea sa iubesti aproapele tau, sa respecti si sa tolerezi si nu in ultimul rind sa pardonez si sa fi deschis.
Poate, Cristiana, asta te deranjeaza cel mai mult ca in politica si afaceri nu ajungi foarte departe cu attitudini astea.
Multumesc (sunt un diletant crestinism veritabil nu este pleonasm?)
Un articol excelent scris, d-na Sabau! Va felicit! ma bucur ca am gasit acest ziar online si-l deschid zilnic! Numai bine!
Vă mulţumesc!
Daca fiecare dintre din noi am respecta cele 10 porunci,si daca nu ne-am ascunde dupa o falsa ipocrizie ,eu zic ca oricine dintre noi,ortodocsi,neoprotestanti etc,ar putea face politica,numai ca noi suntem oameni.Isus a lasat niste legi clare,simple,pe care noi le-am complicat in folosul unora dintre noi,si asta a facut fiecare biserica,nu numai ortodoxismul,deci….sa respectam poruncile acelea simple .Dar cate de greu e ,nu-i asa? atat de greu incat se spune ca nu ne mai dorim sa moara capra vecinului,ci sa moara vecinul sa-i luam noi capra.Sa nu analizam comportamentul celorlalti ,ci sa ne autoanalizam.S-auzim numai de bine
Amestecul religiei cu politicul ma conduce repede cu gandul la promisiunile de fericire personala pe care o multime de personaje politice le fac poporului, indiferent din ce confesiune fac parte.
Fericirea de stat ma duce cu gandul la Orwell si al lui 1984.
Dar o schimbare in mentalitatea economistica si materialista a lumii e necesara. Cresterea trebuie sa poata avea si o alta baza decat consumul de resurse materiale (de pamant, la o adica). E insa nevoie de o alta abordare a vietii, mai mult spirituala si mai putin materiala.
La urma urmei suntem oameni, ar trebui sa ne comportam ca atare.
Capitalismul a legalizat lacomia infinita. Comunismul a impus utopia. Democratia e controlata prin mass media de cei care au reusit sa isi fructifice lacomia infinita. Nemaifiind a oamenilor, si-a pierdut rostul. Dar o pastram pentru ca e un “dat”, pentru ca e nedemocratic sa gandesti nedemocratic. Dar mai ales pentru ca nu avem altceva acum.
Teocratia e o utopie, pentru ca nu ne conduce Dumnezeu ci un om care se substituie lui Dumnezeu (cum ar fi un stat catolic sau un califat islamic). Dar a functionat acum mii de ani, cand Dumnezeu vorbea direct cu poporul ales prin profetii Sai.
Meritocratia e un fel de aristocratie democratica. N-a incercat-o nimeni pana acum, din cate stiu eu.
Guvernarea e o haina a societatii.
Si eu cred ca pana la urma ne facem prea multe griji de cum ne imbracam, caci pe macii campului nu-i imbraca nimeni si totusi se arata mai proaspeti decat orice haina ne-ar putea arata.
Eu personal cred ca politica poate face oricine, oricand, nu conteaza confesiunea, ca esti femeie sau barbat. Alegatorii fac diferenta. De ce neoprotestantii nu pot face politica? Eu consider ca sunt o comunitate destul de mare si trebuie sa aiba si reprezentanti in administrarea judetului, orasului, etc. Consider ca ei nu sunt altfel decat ortodocsii, catolicii, etc. Cum cred ei in Dumnezeu, credem si noi, diferenta sta in faptul ca ei vorbesc mai mult despre asta, ca si cum doar ei sunt credinciosi, cand nu este asa. In concluzie, chiar nu ma deranjeaza deloc ca neoprotestantii vor sa candideze, indiferent de motive, unii pt putere, altii pt bani, faima, etc. Cred totusi ca sunt persoane care fac politica si din alte considerente, si aici d-voastra d-na Cristiana, ati putea incerca sa identificati astfel de persoane si macar d-voastra sa le promovati. Eu am vazut oameni care au facut politica ani de zile si nu s-au ales cu multe, de unde deduc ca nu o fac neaparat pt bani si putere.
Nu văd de ce i-am condamna pe cei care îşi asumă pe faţă politica şi se poziţionează pe nişte liste. Eu nu sunt de acord cu cei care se pretind apolitici, dar stau în umbră, contribuie cu bani mulţi ca să primească şi mai mulţi după ce câştigă protejaţii lor. Vorbesc despre firmele oamenilor de afaceri neoprotestanţi, amestecate până în gât în politica murdară a banilor. E opinia mea, nu trebuie să fiţi de acord cu ea.
Ziceti pe nume fara frica.Haideti sa nu taiem coada la pisica de mai multe ori ca sa nu o doara
Uitaţi-vă în publicaţiile de propagandă PDL şi îi veţi găsi pe toţi, aliniaţi.
Edmund Burke – ,,Pentru ca raul sa triumfe este destul ca oamenii buni sa nu faca nimic.,,
Permiteti-mi sa am o alta parere vis-a-vis de implicarea in politica.
Eu sunt de parere ca tot mai multi oameni cu credinta in Dumnezeu, cu ganduri bune sa faca parte din politica, oameni sinceri, onesti , profesionisti care au la baza invataturile Sfintei Scripturi.
Oameni ca si Coposu, Ioan Alexandru , Petre Dugulescu care au luptat in Parlament impotriva regimului comunist , impotriva legilor imorale care nu au nici un fel de lagatura cu Cuvantul Lui Dumnezeu.
Sa stam deoaparte sa sa vedem cu tara in care ne-a asezat Dumnezeu ,,moare, moare, incet…
Peste 23 de milioane avorturi din 1958 pana in prezent….
Oameni buni , credinciosi daca credeti ca DUmnezeu vrea sa va foloseasca prin politica , implicati-va. !
de regula, privindu-i pe apartinatorii diverselor confesiuni care intra in politica, vom constata ca nu sunt cei care cotizeaza constant din veniturile foarte mici, ci din contra, cei care detin firme care pot intr-adevar sa faca la o adica afaceri cu statul.
Eu fac parte dintre cei care urasc demagogia, indiferent ca este relationata de religie sau de orice altceva, dar in mod special cand se refera la principii religioase care sunt exploatate cel mai usor la populatia cu un nivel de cultura sub mediu, de fapt majoritatea, care la o adica, poate aduce multe voturi. Sunt si eu de parere ca exista un antagonism clar intre principiile religioase si politica. Dupa parerea mea chiar intre afaceri si principiile religioase si niciodata un afacerist religios nu ma va convinge ca isi gaseste locul in politica de dragul aproapelui. Sunt convinsa ca Dumnezeu ar putea avea ocupatii mai serioase decat politica, deci sa le spui unora ca Dumnezeu le cere sa intre in politica, mi se pare curata blasfemie.
Oricum apartenenta la o confesiune si respectarea unor principii religioase nu este o conditie necesara si suficienta.
Cit despre mine vad o tara binecuvintata avind la conducere,putere sau oricum sar-spune,oameni a lui D-zeu,pt ca se vad rezultatelor celor ce au zis ca sint crestini,dar in inima lor nu era D-zeu,au furat,vindut,batjocorit,ROMINIA,Rominia areb nevoie de oameni care au frica si respect pt D-zeu