Dezbaterea publică fusese programată iniţial pentru 18 decembrie, însă data a fost modificată. Ea va avea loc vineri 19 decembrie, începând cu ora 12.00, în sala mare de şedinţe a Primăriei Bistriţa.
SC Planwerk SRL Cluj-Napoca a realizat varianta câştigătoare a concursului de soluţii pentru amenajarea şi modernizarea Pieţei Centrale, demarat în august şi organizat de municipalitate în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Transilvania.
Proiectul urmăreşte să transforme Piaţa Centrală, pe o suprafaţă de 2 hectare, într-o zonă pietonală perfect amenajată pentru a găzdui evenimente diverse (spectacole, târguri, spaţiu pentru desfăşurarea unor sporturi), dar şi în obiectiv turistic, zonă de socializare, respectiv de legătură a unui spaţiu pietonal proiectat să devină mult mai vast. ”Cu certitudine nu dorim să transformăm Piaţa Centrală într-un muzeu, vrem să avem un centru plin de lume, viu, care să pulseze de viaţă, de voie bună, de socializare. Vom avea dezbateri multiple, probabil că vor fi modificări care să nu schimbe ideea de bază oferită de arhitecţi. Concepţia de valorificare a centrului istoric va fi unitară. Estimez că în 2016 pot începe lucrările de modernizare a pieţei, iar în doi ani să se finalizeze”, spunea primarul Ovidiu Creţu.
Studiul de soluţie prevede pietonalizarea pieţei, asigurarea unei utilizări flexibile şi integrarea în amenajare a componentelor istorice şi arheologice:
Circulaţie
În concordanţă cu Planul Urbanistic Zonal al zonei centrale si tema concursului emisă de organizator şi beneficiar, propunerea urmăreşte pietonalizarea în cît mai mare măsură a pieţei. Pe laturile de est şi de sud este asigurat accesul riveranilor, al vehiculelor de aprovizionare şi a celor de urgenţă, prin intermediul unui carosabil cu sens unic (3m), care se desfăşoară în continuarea străzii Titulescu şi face legătura cu strada Dornei. Capătul estic al străzii George Coşbuc este transformat în fundătură, fiind eliminat accesul auto în piaţă. În zona aferentă sediului primăriei , este propus un acces de tip fundătură dinspre strada Dornei. Pe traseul actualei străzi Dormei este păstrată posibilitatea accesului auto în piaţă, pe o fâşie carosabilă cu sens unic (spre vest), avînd lăţimea de 3,5m. La capătul vestic al acesteia, o alveolă permite înfiinţarea în viitor a unei staţii pentru transportul public, precum şi staţionarea temporară a autocarelor turistice. În continuarea acestei alveole, spre vest, se propune integrarea în profilul străzii Dornei a unor standuri pentru taxi. În piaţă nu sunt prevăzute locuri de parcare.
Continuitatea spaţiului pietonal
Eliberarea, defragmentarea şi unificarea spaţială şi funcţională a pieţei sunt scopurile principale ale propunerii. Eliminarea parcărilor, a unei părţi semnificative a vegetaţiei şi a unor obiecte sau amenajări amplasate dezavantajos deschide perspective noi şi permite percepţia şi înţelegerea spaţiului pieţei. Recomandarea amenajării punctului de informare turistică la parterul sediului primăriei (spaţiul de colţ), ca alternativă la amplasarea unui chioşc în spaţiul pieţei, precum şi reamplasarea grupurilor sanitare existente, se înscriu în preocuparea pentru un spaţiu public deschis şi flexibil.
Un rol important în acest sens este jucat de pavajul tratat unitar şi corelat cu cel utilizat atât pe strada Rebreanu, cît şi pe străzile şi pasajele reabilitate recent. Cu excepţia zonei din imediata vecinătate a bisericii (fosta incintă fortificată), se propune utilizarea unui singur tip de calupuri din granit. Trecerea spre pietrişul cu granulaţie mică din zona fostei incinte se face prin intermediul unei limite „moi”. Prin lipsa unei linii puternice de delimitare între cele două tipuri de pavare şi prin înlocuirea acesteia cu o zonă unde cele două texturi se suprapun, se urmăreşte unificarea vizuală a suprafeţei de călcare. Segmentul nord-estic al perimetrului fortificat este marcat suplimentar prin introducrerea unei variaţii topografice: un pachet de trepte, descendent în direcţia bisericii, accentuează local schimbarea de atmosferă.
Elemente istorice
Principala trăsătură istorică a pieţei, dată pînă în secolul 20 de articularea celor două zone cu caracteristici şi roluri complementare, este readusă în prezent şi adaptată cerinţelor actuale: zona tîrgurilor şi fluxurilor pietonale de legătură cu Rebreanu (nord) şi zona fostului cimitir, mai calmă şi marcată de prezenţa vegetaţiei (sud). Repere punctuale cunoscute, dar dispărute, ale evoluţiei pieţei sînt integrate funcţional şi ambiental în organizarea pieţei şi evocate cu subtilitate în amenajarea spaţiului public. Elementele memorialistice primesc, simultan, roluri bine definite în viaţa contemporană a pieţei.
Prin schimbarea gradată a pavajului, în perimetrul fostei fortificaţii se delimitează o atmosferă calmă, cu un parcurs încetinit, şi dominată de proximitatea faţadelor bisericii. Piese speciale din piatră naturală, integrate setului de mobilier urban, oferă informaţii despre poziţia şi configuraţia fostelor construcţii adiacente fortificaţiei. Simpla modificare a direcţiei de dispunere a calupurilor din pavaj face posibilă perceperea amprentelor construcţiilor, fără a afecta continuitatea vizuală a suprafeţei de călcare. Cîmpurile vechilor amprente sînt precizate suplimentar prin poziţionarea şi orientarea banchetelor lungi din piatră pe perimetrul acestora.
Pe traseul canalului care străbătea piaţa pe latura sudică este propus un curs de apă integrat în pavaj. Linia apei, compusă dintr-un element sursă (platformă înălţată cu două praguri) la joncţiunea străzii Rebreanu cu piaţa, un canal semiacoperit şi unul deschis, este însoţită de jeturi dinamice aflate la nivelul pavajului, în zona aflată la sudul bisericii. Pe poziţia aproximativă a vechii aducţiuni de apă (colţul de nord-est al pieţei) este amplasată o fîntînă circulară care mobilează şi împrospătează zona de intrare în piaţă.
Statuia Andrei Mureşanu păstrează poziţia actuală şi este integrată în noua amenajare, în primul rînd prin reorganizarea plantaţiilor din imediata ei apropiere. Trei catarge pentru steaguri sînt poziţionate pe frontul vestic.
Vegetaţie
Reorganizarea componentei vegetale urmăreşte (re)afirmarea celor două zone tradiţionale ale pieţei, fără însă a trasa o delimitare spaţială tranşantă între acestea. Selectarea vegetaţiei actuale păstrate are la bază criterii legate de eliberarea câmpurilor vizuale (în primul rând asupra bisericii şi a fronturilor), de starea şi vîrsta arborilor şi de potenţialul acestora de a articula diferite zone funcţionale ale pieţei.
Zona nordică primeşte un rol multifuncţional şi un caracter predominant mineral. Castanii de dimensiuni mari sînt păstraţi ca elemente solitare care flachează principalul flux pietonal al pieţei (diagonala Dornei-Rebreanu) şi umbresc locuri de odihnă. Latura sudică a pieţei, însorită şi cu un caracter mai retras, beneficiază în continuare de prezenţa arborilor de talie medie pentru a găzdui activităţi cu caracter recreaţional şi ludic: o grădină urbană. Sînt selectate specii cu inflorescenţe şi cromatică bogate. Configurarea acestora în grupuri asociate cu elemente de mobilier şi jocuri de apă, lasă locul unor culoare vizuale neobstrucţionate în direcţia faţadei bisericii.
Iluminat
Soluţia de iluminat se dezvoltă pe patru dimensiuni: iluminat funcţional stradal pe latura de nord-est (prelungirea străzii Gheorghe Şincai), iluminat pietonal pentru restul amenajării, iluminat de ambianţă şi ghidaj vizual, iluminat al clădirilor reper. Conceptul de iluminat se declină spaţial plecând de la o gamă restrânsă de suporţi şi aparate de iluminat, urmărind să realizeze o ierarhizare şi o mediere a noilor funcţiuni ale pieţei. Perimetral, iluminatul este realizat pe stâlpi cu inălţimea de 5 metri (7 plus 17 sisteme de iluminat echipate cu aparate cu LED). Pentru zona centrală s-au utilizat cinci sisteme de iluminat modulare, tip coloană luminoasa cu distribuţie luminoasa flexibilă. Fiecare coloana luminoasă este prevazuta cu 6 blocuri optice cu LED, cu distributii luminoase adaptate pentru obtinerea unui nivel al iluminarii corespunzator functionalitatţii spatiului.
Proiectul de iluminat al traseelor pietonale si auto este intregit prin iluminatul de ghidaj al vegetatiei si cursului de apă, de iluminatul arhitectural al clădirilor care flanchează piaţa şi de cel al bisericii evanghelice. Prin iluminarea discretă cu lumină ascendentă a planurilor verticale create de fronturile clădirilor care delimitează piaţa, scara şi geometria acesteia devin perceptibile. De asemenea, se vor ilumina şi arcadele de pe frontul nord-estic.
Mobilier urban
Locurile de odihnă (bănci, scaune, mese, cuburi-tabureţi) sînt grupate predominant pe perimetrul şi în interiorul fostei incinte fortificate. Prin formă şi material, obiectele primesc un caracter reţinut, dar delimitat cu claritate de fundalul dat de faţadele istorice. Mobilierul e completat cu cişmele amplasate la intrările în piaţă. În zona cuprinsă între biserică şi primărie este propusă o machetă din bronz a nucleului istoric al oraşului.
Activităţi
Zona nord-estică a pieţei primeşte un rol multifuncţional, reluînd în formă contemporană, tradiţia şi – parţial – configuraţia tîrgurilor care aveau loc aici. Poziţia acestei zone flanchează şi deserveşte în mod firesc principalul flux pietonal care traversează şi astăzi piaţa: de la nord-vest spre sud-est, legînd strada Rebreanu de strada Dornei. Prin eliberarea zonei de trafic staţionar, relocarea grupurilor sanitare şi restrîngerea vegetaţiei, se obţine flexibilitatea necesară desfăşurării diferitelor tipuri de evenimente: pieţe volante, tîrguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale.
DE AICI PUTEȚI DESCĂRCA DOCUMENTELE PRIVIND MODERNIZAREA PIEȚEI CENTRALE.
si totusi, intr-un oras sufocat de nr de masini, pe Dornei si Sincai circula sute de masini. pe unde vom circula?
bdul republicii la orele de varf este blocat. si nu veniti dle primar cu ideea de a circula cu bicicleta. multi stam la distante mari de oras si trebuie sa ne aducem copiii la scoala si vedeti si dvs cum este timpul. arata bine proiectul in poze, dar nicaieri nu specificati ce se va intampla cu circulatia automobilelor.
Si eu sunt sofer dar afara cu masinile din centrul orasului! Nimeni nu vrea sa respire gaze de esapament cand viziteaza centrul!
Solutia de sistematizare a Pietei Centrale prevede prea multe betoane si prea putina vegetatie. In fond Piata Centrala nu trebuie transformata in zona pietonala, fiinca a fost si este o zona pietonala. Sistematizarea Pietei Centrale este insa posibila si necesara. Pentru asta nu e nevoie sa fie sacrificat parculetul din Piata Centrala cu Biserica Evanghelica in centru, care confera nota de personalitate si identitate a orasului. Sistematizarea isi propune sa accentueze functia de socializare. Pentru asta nu trebuie sa tai pomii si sa desfiintezi peluzele inierbate, inlocuindu-le cu placi de beton. Nimeni nu vine de nebun sa „socializeze” in plina vara in bataia soarelui pe o placa de beton fara vegetatie, datatoare de umbra binefacatoare. O zona pietonala nu inseamna numai betoane, fara pic de verdeata. Cat priveste lipsa de vizibiltate catre ansamblul Sugalete aceasta se poate realiza mult mai simplu prin eliminarea “Cortului de Cultura” cat si a scenei amplasate exact in mijlocul drumului. Acestea simpla operatie ar inlatura senzatia de inghesuiala si ar oferi un plus de vizibilitate si perspectiva asupra zonei perimetrale a pietei.
Anuntam din timp si rugam pe acei bistriteni care impartasesc valorile ecologiei, care sunt iubitori de spatii verzi si copaci sa vina la aceasta dezbatere. Ecologistii nu se opun modernizarilor de nici un fel, atata timp cat natura spatiile verzi deja create nu au de suferit. O moda noua a aparut la BISTRITA de cativa ani. Administratia incalca in repetate randuri LEGEA 24 din 2007 a SPATIILOR VERZI. In fapt se amenajeaza si se fac tot felul de lucrari , parcari, amplasarea anapoda a containerelor semiingropate ,etc pri desfiintarea multor mp de spatii verzi. Si in cazul de fata odata cu amenajarea Pietei Centrale Primaria ( URBANISM) isi propune sa desfiinteze rondourile cu iarba si flori, precum si sacrificarea unui mare nr. de copaci, in special cei de aliniament, pt. a se vedea peretii cladirilor. Nu suntem de acord cu astfel de distrugeri majore in numele unui proiect prost gandit, in opinia noastra. Sunt 104 copaci in total,si urmeaza sa fie aprinse beculetele de sarbatori care sunt montate in coroana lor. Imaginea superba cu care am fost invatati, nu o sa o mai avem daca ei vor fi taiati.
Mai mult decât atât, Legea mediului are următoarele prevederi:
. Articolul 71 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 71. – (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.”
No comment. Firma de consultanță ar trebui să cunoască și această prevedere legală, nu numai cele privind urbanismul.
Nici 2 ani nu au trecut de cand s-au terminat de modernizat strazile din Centrul vechi, pe bani multi, foarte multi, 4-5 mil. euro. Acuma inchidem aceste strazi circulatiei si le facem pietonal? Si banii cheltuiti in van? Ar trebui recuperati de la Primar, nu te apuci sa cheltui 5 milioane euro pentru 2 ani…
si totusi, solutia mi se pare buna, lucrurile se misca incet dar sigur, vom avea un oras European. In ce prieste circulatia rutiera sunt sigur ca exista solutii . Bravo !
Mai intai hai cu solutiile legate de circulatia rutiera, implementeaza-le si abia apoi inchide circulatia in centru.
Intr-un oras European nu se taie copaci pt. ca asa prevede un proiect. In tari normale cu edili normali toate modernizarile si proiectele ocolesc si ocrotesc arborii. Mergeti in Germania, Suedia, Danemarca si legati-va de un copac. Veti suporta cu greu nota de plata.
Sunt atat de neingrijit taiate si montate calupurile de piatra pe str. N.Titulescu, Dornei, pe pasaje. Nu mai vorbesc despre nivelul finit, mult ridicat. Mergeti la Sibiu, de pilda, si veti vedea ca acolo unde s-a pavat cu calupuri sau dale, s-au creat si alei finisate perfect, facand astfel parcurgerea placuta. Sunt investitii mari facute-sper-pentru pietoni.
atunci o sa vad si metroul sau tranvaiul
De foarte mult timp acest primar dorește defrișarea spațiului verde din jurul Bisericii Evanghelice. A început cu pași mărunți prin așa-zisa ”toaletizare” a pomilor, acțiune în urma căreia au dispărut arbori, nu ramuri.
Domnule primar, nu dorim ”vizibilitatea” pe care ne-o propuneți dacă aceasta înseamnă tăierea arborilor. În ce privește eliminarea parcărilor și circulației mașinilor este 0.K.
Așa cum spun și alții mai sus, puteți crea o panoramă mai largă prin desființarea cortului, a kitsch-ului de machetă de lemn a cetății medievale, a struților și a merelor. Fiți serios domnule primar și nu mai ”copilăriți” atât. Eu știu că la maturitate oamenii devin mai înțelepți, dv. faceți o excepție?
Vreți să creați un pietonal betonat și dalat? Ce ați făcut pănă acum cu pietonalul Liviu Rebreanu care arată așa de anost, cu str. Gh. Șincai de lângă primărie cu un trotuar ”tot o vale și un deal”, cu străzile și trotuarele ”scormonite” după ce au fost betonate și dalate (de ce n-ați știut dinainte de a le moderniza că trebuie să mai îngropați ceva?) ce ne arată toate acestea? Dacă veți face un pietonal lărgit dalat și betonat după rețeta de până acum, mai bine lipsă.
Ar trebui să vă dați demisia, domnule primar.
Oameni buni, trebuie să facem ceva să scăpăm de acest individ ”știutor de toate și de nimic”, arogant și suficient. Trebuie să mergem la primărie la dezbatere și să nu permitem să distrugă spațiul verde, să ne spunem deschis opinia față de ideile și proiectele acestui individ care decide în numele nostru.
Haideți cu toții la primărie în 19 decembrie. Ați văzut ce a însemnat rețeaua de socializare în alegerea președintelui. Dacă ne unim forțele putem fi un ”zid” peste care nu se trece.
Sistematizarea Pietei Centrale si integrarea ei cu Pietonalul Liviu Rebreanu poate fi realizata mult mai simplu si fara sacrificarea vegetatiei din jurul Bisericii Evanghelice. Este absolut inutil sa se renunte la peluzele inierbate pentru a fi inlocuite cu pavaje din piatra sau beton. Este suficient ca partea carosabila ocupata in prezent de Cortul de Cultura, precum si latura dinspre Complexul Sugalete sa fie pavate la fel ca Pietonalul Liviu Rebreanu. De asemenea, la fel de inutila este refacerea unui curs de apă integrat în pavaj pe traseul canalului care străbătea piaţa in trecut. Sistematizarea Pietei Centrale trebuie gandita si sub aspect functional, tinand seama si de accesul auto absolut obligatoriu spre Primarie din strada Titulescu si iesirea pe strada Cosbuc. Eventual pe latura de vest, zona carosabila ar putea fi extinsa pana in fata Bisericii Evanghelice creindu-se astfel inca doua benzi de circulatie, care sa fie separate de cele existente in fata primariei printr-un sistem de fantani arteziene. Astfel s-ar crea o deschidere a campului vizual atat dinspre piata spre frontul stradal dominat de primaria noua si veche, dar si dinspre primarie spre fatada vestica a Bisericii Evanghelice si spre statuia lui Andrei Muresanu.
ziceti ca sunteti arh.?
Atunci ce sa caute 4 benzi de circulatie intre cladirea Primariei si Biserica Evanghelica, daca se inchide Piata Centrala spre Sugalete? De unde 2 sensuri de circulatie daca Ghe Sincai e sens unic iar Sugaletele e inchis? Poate daca Ghe Sincai se va deshide pentru sens dublu de circulatie, atunci mai are sens ce ati scris…
Avand in vedere ca Piata Centrala va deveni pietonala, largirea zonei carosabile din fata primariei cu cate 2 benzi pe sens separate de fantani arteziene se justifica avand in vedere nevoia de a facilita accesul autocarelor cu turisti care doresc sa ajunga in centrul orasului. In plus, fantanile arteziene ar conferi o nota de modernitate amenajarilor de pe latura vestica a pietei.
Domnule Chereji dumneavoastra ce ati facut ,nu atunnci cand ati fost primar,ci in toata viata dumneavoastra ?????? ca acum sa aveti neobrazarea sa va spunti atat de vehement punctual de vedere.A daaaaaa ati facut ceva domnule,va spun eu ce!!!!Ati stat cu nasul in chilotii si de aceia nu vedeti realitatea din jur si dezvoltarea in viitor.
maria… vezi ca la psd este un post de sters praful de pe bombeul sefilor. HUOOO!!!
Stimati prieteni care ati dat un comentariu , va rugam sa fiti prezenti la aceasta dezbatere ( vineri 19 dec ora 12) la primarie. Este f. important pt. orasul nostru . Daca impartasiti valorile Ecologiei ,iubiti iarba si copacii, veniti sa-i aparam impreuna. Trebuie sa le spunem celor din Administratie ca nu sunt corecti si incalca legea. D-le PRIMAR O .CRETU; LASATI COPACII si VERDEATA IN PACE !!!. Asta nu este un proiect EUROPEAN !!! RUSINE !!!
Veti reusi sa stricati piata! Vedeti in Cluj, piata e cenusie , anosta, cu pavaj coltos de-ti rupi picioarele, Mai lipseste un esafod, caci tot era piata de executii publice in Evul Mediu. De ce trebuie sa semene cu ce e dincolo? Fiecare loc isi are personalitatea lui! Ba tramvai, ba dale, ba pietonal pe care nu mai circula nimeni….
Refacerea „cursului de apa” din Piata Centrala amplasat langa trotuar … pentru a ne trimite in Evul Mediu ….la ce foloseste ?
In realitate va fi un sant dalat unde o sa-si spele picioarele tiganusii, vara…..???
Cu rigolele existente in Piata Centrala ( pentru scurgerea apelor meteorice ) cum ramane , se vor desfinta ?
Cea mai mare prostie posibila. Toti comerciantii, bancile etc o sa se relocheze. Si asa e plin de spatii goale din cauza lipsei locurilor de parcare, o sa fie un centru plin de betoane si cu spatii comerciale de inchiriat.
Si masinile pe unde o sa circule? B-dul Republicii este deja supraaglomerat, la fel si Decebal. Centrul este plin de tigani si cersetori, ca ti-e scirba sa treci pe acolo. Mai faceti chioscuri cu curtos colaci, vin fiert si alte asemenea tiganii si pe Dornei, nu-i destul pe centrul vechi?
Mai bine terminati o data pasajele ca le-ati inceput pe toate si nu-i nici unul terminat ca lumea.
Mai lasati ideile astea cretine, rezolvati mai intai infrastructura rutiera ca lumea nu se plimba toata ziua prin centru, dar este cert ca circula pe strazi unde nu mai incap masinile, este poluare de la tevile de esapament, risc crescut de accidente, ambuteiaje, nervi intinsi la maxim mai ales la orele de virf.
Sistematizarea Pietei Centrale nu trebuie gandita pe principii autarhice, adica in mod izolat de zonele invecinate. De aceea, nu trebuie inglobate aici o multitudine de functiuni fara a tine seama de posibilitatea distribuirii acestora in mod armonios. In acest sens, Piata Centrala trebuie tratata ca parte integranta a Pietonalului Liviu Rebreanu si a viitoarei Axe a Artelor, fapt pentru care functiunile ar trebui repartizate armonios pe aceste coordonate. Astfel, functiile comerciale ar putea fi repartizate pe Pietonal si in Piata Mica, iar functiile culturale in partea nord-estica a Pietei Centrale si pe Axa Artelor, care ar putea sa includa si Sala Omnia. Functia de baza a Pietei Centrale ar trebui sa fie cea turistica, avand ca piesa principala Biserica Evanghelica. De aceea, intreaga sistematizare a Pietei Centrale ar trebui facuta incat sa puna in valoare ca piesa dominanta Biserica si parculetul din jurul acesteia. Nu e necesar ca toata suprafata pietei sa fie pavata cu piatra sau dale de beton, ci dimpotriva, este bine sa ramana si peluzele inierbate, si arborii ornamentali care pot sa confere mai multa diversitate zonei adiacente Bisericii Evanghelice.
Piaţa Centrală într-un muzeu, vrem să avem un centru plin de lume, viu, care să pulseze de viaţă,
Ca piața centrală nici într-un loc nu va fi așa accesat.