Actualitate Economie

DN 17 C şi DN 17 D, ”aproape necirculabile”. Singura soluţie, banii europeni

DN 17 C între Bistriţa şi Năsăud ar putea intra în reparaţii în a doua parte a anului la pachet cu vechea centură a oraşului, fiind o promisiune electorală a USL. Ministrul Dan Şova, care a afirmat că DN 17 C este prioritatea nr. 1, iar pe locul doi DN 17 D, a vorbit şi despre variantele ocolitoare ale Bistriţei şi Becleanului.

Dan Şova a declarat că, în 2014, investiţiile în reabilitări vor fi mai mari. “În 2014, nivelul de investiţii în drumuri nu va fi mai mic, ci mai mare. Singura diferenţă este că nu vom mai avea datorii fiindcă, în acest moment, CNADNR este foarte bine şi puternic controlată financiar. Ce lucrează plăteşte, toate contractele pe care le are sunt aprobate. Suntem într-o altă situaţie financiară. La anul vom avea aceşti bani de investiţii”, a spus Şova în cadrul unei conferinţe de presă la care au mai participat preşedintele CJ Radu Moldovan, primarul Becleanului, Nicolae Moldovan, şi vicepreşedintele CJ Dorin Popescu.

Printre drumurile care vor intra în reabilitare, dar nu mai devreme de 2014, sunt şi DN 17 C şi DN 17 D din Bistriţa-Năsăud, ”două drumuri aproape necirculabile, complet distruse, care trebuie rezolvate ca investiţii”. ”Pentru Bistriţa-Năsăud sunt prioritate zero. Dacă mă întrebaţi de priorităţi, prioritatea nr. 1 e DN 17 C, iar prioritatea nr. 2 DN 17 D”.

„DN 17 C între Bistriţa şi Năsăud, dincolo de faptul că a fost fieful domnului Oltean, în care n-a făcut nimic, este o promisiune a noastră din campania electorală şi o vom onora, e un drum de 20 şi ceva de kilometri. Acest drum va fi prins pe fonduri europene din 1 ianuarie 2014 fiindcă în mod real altfel nu va putea fi făcut”, a spus Şova.

Ministrul a declarat că, până atunci, se va aplica între Bistriţa şi Năsăud o metodă de reciclare in situ (cu bitum spumat şi suspensie de ciment în apă – n.r.) cu un covor asfaltic pe deasupra care permite repararea drumului într-un termen relativ scurt.

“Metoda de reciclare in situ poate fi făcută cu costuri nu foarte mari care să dea posibilitatea să crească capacitatea portantă a drumului de la 8 -9 tone pe osie până la 12 tone. Aceasta e o soluţie provizorie până ne apucăm de făcut investiţia mare. În funcţie de metodă şi de costuri, dacă reuşim să le băgăm în rectificarea pe iulie, reciclarea in situ o putem face. Va trebui să vedem la nivel naţional şi să facem o prioritizare. Sunt câteva drumuri foarte importante în nordul ţării, cum e acesta, cum e cel între Botoşani şi Suceava. Am venit să le văd la faţa locului ca să pot să raportez şi eu mai departe”, a spus Şova.

În ce priveşte DN 17 D între Năsăud şi Sîngeorz-Băi, un drum pe care l-a calificat “aproape necirculabil”, Dan Şova a declarat că el nu va putea fi reabilitat decât cu fonduri europene cu contribuţii de la bugetul de stat, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2014. ”Soluţia este Fondul European de Dezvoltare Regională”.

Şova a vorbit şi despre variantele ocolitoare ale Bistriţei şi Becleanului. ”Noi avem prinsă aici varianta ocolitoare a Bistriţei, sunt 14,43 km, destul de scump, aproape de 60 de milioane de euro. În mod cert îl vom prinde în FEDR ca să-l facem, 2014-2020. Sunt 5 km pe care îi prindem în 17 C. Primarul Bistriţei mi-a adus la cunoştinţă două proiecte foarte importante, un centru intermodal şi intenţia a de a introduce tramvai în Bistriţa. Primul lucru pe care mi l-a spus primarul din Beclean a fost despre centura ocolitoare. Să vedem dacă o să găsim fonduri pentru proiectul tehnic, pentru studiul de fezabilitate. Becleanul are şanse, anul acesta la rectificarea bugetară vreau să găsesc bani pentru proiect şi studiu, dar trebuie întâi să-şi facă Planul Urbanistic General, dar am înţeles că va fi gata anul acesta”.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, la Bistriţa, că CNADNR are nevoie de 4 miliarde de euro pentru ca să astupe gropile din şosele, iar în buget are doar 180 de milioane de euro, bani adunaţi din rovignetă.

„Vreau să ştiţi nişte cifre. Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri, şapte la număr, la cererea noastră, ne-au făcut o evidenţă a ce bani ne-ar trebui doar pentru astuparea gropilor, nu pentru reabilitări sau lucrări de profunzime, numai pentru astuparea gropilor. Adunând sumele necesare la nivel naţional ne-a dat peste 4 miliarde de euro. Aceasta este suma necesară numai pentru astuparea gropilor. Bugetul anual al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pentru astuparea gropilor este de 180 de milioane de euro, bani care se colectează din rovignetă, în fiecare an, la nivel naţional. Rovigneta se ia pentru circulaţia pe drumuri naţionale şi autostrăzi, deci pe 17.800 de km de drum”, a spus Dan Şova.

El a spus totodată că, de la Guvern s-au alocat anul acesta 91 de milioane de lei pentru lucrări pe drumurile naţionale din care 14 milioane de lei sunt pentru covoare asfaltice şi pentru straturi rutiere foarte subţiri unde sunt de făcut unele reparaţii.

În ce priveşte investiţiile în drumuri, ministrul a spus că aceastea sunt în valoare de 1,2 miliarde de euro şi se dau de la bugetul de stat.

“Când am preluat CNADNR, am preluat-o într-o situaţie dramatică, 680 de milioane de euro datorii şi le-am achitat pe toate. Guvernul a alocat cei mai mulţi bani din istoria postdecembristă a României în drumuri, 1,2 miliarde de euro, dar cu 680 de milioane de euro am achitat datoriile lăsate de Guvernele Boc şi Ungureanu. Nu am avut ce să facem. Dacă nu le achitam, ştiţi foarte bine  ce se întâmpla şi cu firmele, şi cu procesele, şi cu locurile de muncă. Până la sfârşitul lunii mai am achitat cei 680 de milioane de euro. Nu am rămas cu foarte mulţi bani de investiţii în 2013”, a spus el.

Dan Şova a făcut o vizită de o zi în Bistriţa-Năsăud ca să vadă starea infrastructurii. El a vizitat DN 17 C până la graniţa cu judeţul Maramureş şi o parte din DN 17 D spre Sîngeorz-Băi.

1 conf psd 27 iun 2 dan sova 3 nicolae moldovan 4 dan sova

7 comentarii

  • Bla,Bla,Bla…….
    O sa facem, o sa dregem, cu prafu ne alegem.
    De douazeci de anii doar promisiuni si studii de fezabilitate.

    • Crezi ca e asa de simplu cu studiile de fezabilitate? Daca vrei sa faci un studiu de fezabilitate ai nevoie de laptop, MS Office, Autocad si…eventual proiector si imprimanta!

  • Sunteti dezastru baaa, Numa papagalul o fo de voi si inainte de a veni la putere, si acuma. Nimic concret, lumea sta cu curu’n balta si voi va rupeti in figuri in 4×4..

  • Varianta ocolitoare a Bistritei de 14,43 km de care vorbeste Sova, este centura lui Cretu prin padurea Codrisor pe care o sustine prosteste din interese personale meschine. Totusi, o varianta ocolitoare rationala pentru Bistrita este prin nordul orasului. Si asta datorita faptului ca in cea mai mare parte fluxul auto vine dinspre nord-vest (Oradea, Baia-Mare, Cluj) si ar fi cea mai mare prostie sa inghesui tot acest trafic greu prin sudul orasului . In plus zona industriala a Bistritei se afla tot in partea de nord a orasului. Prin urmare varianta nord care ar putea porni din Drumul Sigmirului cu deviere pe la Statiunea Pomicola prezinta avantajul ca preia si traficul greu de pe DN 17 C inainte de intrarea in oras .Acest traseu este preferat şi în contextul reabilitării DJ 151, pe tronsonul Şintereag – Sigmir, astfel că tranzitul spre Moldova va fi asigurat în mod real.
    Cu toate acestea, primarul Cretu, preocupat orbeste de interesele lui personale (o crestere substantiala a valorii terenului pe care îl deţine în Zona Zăvoaie pe unde sustine trecerea noului drum de centură) nu mai tine seama de nimic. Pentru el nu conteaza ca ar distruge o mare suprafata din padurea Codrisor si ar polua cea mai pitoreasca zona din oras . Numai o minte bolnava poate gandi un drum “ocolitor” destinat traficului greu care dupa ce ocoleste satul Viisoara intra in oras si nu pe oriunde ci chiar pe langa parc, stadion, spitalul TBC,Pentru el nu mai conteaza nici parerile locuitorilor orasului, nici faptul ca locul este instabil supus fenomenului de alunecari de teren si tocmai padurea este cea care tine sub control cel mai bine manifestarea fenomenului de alunecare. S-au vazut situatii cand ziduri de sprijin din beton nu au facut fata fenomenului.Padurea Codrisor trebuie inclusa in zona de agrement extinsa a parcului municipal. In acest sens exista un proiect de amenajare a malurilor raului Bistrita care ar trebui pus in practica (vezi:P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar trebui realizate proiecte pentru amenajarea pe tronsoane a raului Bistrita de la Unirea pana la Viisoara. Pentru acesta pot fi accesate fonduri europene pe programe de mediu. In felul acesta, odata cu amenajarea malurilor raului Bistrita se creaza si o artera de circulatie rutiera de tip splai, pentru trafic urban (fara camioane si tiruri) pe malul stang care sa faca legatura intre zonele de agrement de la Heidenfield (Viisoara) si Wonderland (Unirea) si care sa treaca pe langa parcul municipal, parcul tineretului, zona lacului MHC.

    .

  • Actuala centura va devenii pentru Bistrita un bulevard. Va puteti imagina asa ceva? Daca nu, sorry (e chestie de perspectiva).
    Sigur o trecere Sintereag – Sigmir – Statiunea Pomicola, va ocolii viitoarea zona industriala a orasului, si va avea impact asupra viitorului centru de cercetare pomicola. Ar putea fi o varianta si pentru Rombat, Leoni, etc.
    In zona industriala actuala, doar Rombat mai are ceva de spus (cu parere de rau)
    D-lui Ionescu, de cate ori a-ti fost in ultimul an in cea mai pitoreasca zona a orasului?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS