Domeniul în care judeţul are cel mai mare potenţial. Radu Moldovan: În zona aceasta ne putem dezvolta

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, a declarat, într-un interviu acordat Timp Online, că, în opinia sa, potenţialul cel mai important al Transilvaniei în general şi al judeţului nostru în mod special, este cel turistic. El a enumerat şi  motivele pentru care Bistriţa-Năsăud nu îşi propune să concureze Clujul în privinţa organizării de festivaluri care să atragă turişti.

„Mă bucur foarte mult că parte importantă din proiectele pe care noi le avem în masterplanul judeţean de turism au fost preluate în masterplanul de turism al României. Sper ca Guvernul să găsească soluţii să le finanţeze. În condiţiile în care vom primi 80% din finanţare pentru proiectele cuprinse în masterplan, vom face toate eforturile ca, împreună cu administraţiile locale, să asigurăm celălalt procent de 20% de cofinanţare atât pentru domeniul schiabil, cât şi pentru proiectele din zona Sîngeorz-Băi. Singura problemă care a rămas în aer este refuzul Consiliului Local Sîngeorz-Băi care am înţeles că a trimis o adresă la Ministerul Turismului că nu îi interesează proiectele. Restul toţi sunt de acord. Cred că potenţialul cel mai important al Transilvaniei în general şi al judeţului nostru în special – şi care ar putea exploda în perioada următoare – este cel turistic. După ce oamenii au apă, canal, cât de cât un drum, cred că în zona aceasta ne putem dezvolta”, a declarat preşedintele CJ.

Radu Moldovan a adăugat că, în opinia sa, mai trebuie lucrat la calitatea serviciilor care lasă de dorit în ultima perioadă. „Eu am învăţat să văd partea plină a paharului chiar dacă mă afectează şi astfel de lucruri. S-a văzut la Campionatul mondial de culturism şi fitness. Au intrat vreo 11 miliarde cu ocazia acestui eveniment în afacerile private din judeţ. Nu vreau să îi umbresc pe cei care au făcut bine, majoritatea covârşitoare au făcut bine. Nu am nominalizat pe niciunul dintre cei care au făcut altfel, deşi îi am pe listă, lumea a făcut poze. Nu vreau să fiu eu cel care dau lecţii, se ştiu ei şi poate că au învăţat ceva din lucrul acesta. Întotdeauna se găseşte cineva care să ia din lumina succesului, dar cel mai important este că judeţul Bistriţa-Năsăud, municipiului Bistriţa au fost capitala mondială a acestui sport, că suntem pe toate site-urile, pe Facebook cu lucruri pozitive. S-au întâmplat astfel de lucruri şi la case mai mari”, a spus preşedintele CJ.

Concomitent cu investiţiile în infrastructură, CJ a încercat să atragă turişti şi prin evenimentele pe care le-a creat: „Au încercat şi colegii din primării, mai ales Primăria Bistriţa, dar încercăm şi noi să creăm evenimente care, pe parcurs să devină atracţie turistică, de la diferite festivaluri, la alte manifestări. Sigur că suntem la început. Noi nu ne putem compara cu vecinii noştri din Cluj. Mediul universitar de acolo, aeroportul internaţional, hi-tech-ul concentrat acolo, ne fac să nu putem concura cu ei. Trebuie să rămânem realişti, să vedem unde e capacitatea noastră, unde sunt zonele unde putem fi mai atractivi ca ei. Clujul nu are Castelul Dracula, nu are Pasul Tihuţa, Colibiţa sau Sîngeorz-Băi, are în schimb Tarniţa. Eu nu merg pe varianta că trebuie să concurez cu Clujul. Încerc să găsesc oportunităţi care nu există în altă parte, pe care să le pot dezvolta. Iau ce e bun de la Cluj. Mă bucur că e aproape de noi şi copiii care vor învăţământ de un nivel mai mare decât ce e la Extensia Bistriţa a UBB sau UTCN pot merge la Cluj, că un om într-o situaţie critică poate fi transferat rapid într-o clinică de specialitate din Cluj. Mai încercăm să îi şi concurăm. Adică am făcut şi noi cinematograf la Bistriţa să nu mai meargă la film la Cluj. Eu m-am străduit să corectez, să repar”.

Potrivit lui Radu Moldovan, investiţiile în infrastructură vor continua şi în 2018: „Anul acesta a fost unul de forţă pentru obţinerea de finanţări, iar de anul viitor încep procedurile de lucru pentru implementarea acestor lucrări. O parte, cum sunt cele din Poarta Transilvaniei sunt rezolvate în sensul că avem proiecte tehnice în evaluare, iar din primăvară va începe execuţia, dar la celelalte urmează să derulăm proceduri de achiziţii şi să le implementăm. Apoi trebuie să finalizăm cererea de finanţare pentru Masterplanul de apă şi canalizare etapa a II-a, cel mai important pe care îl avem. Imediat după semnarea cererii de finanţare se demarează procedurile de licitaţie şi astea durează. În momentul de faţă nu au finanţare şi trebuie să găsim o soluţie sunt tronsoanele de drumuri judeţene şi care au îmbrăcăminte asfaltică îmbătrânită sau vălurită. Acolo trebuie să găsesc o soluţie pentru că îmi doresc foarte mult ca drumurile să fie ca cele ce în momentul de faţă sunt modernizate”.

Consiliul Judeţean şi primăriile Bistriţa Bârgăului, Tiha Bârgăului, Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Livezile, Cetate şi Dumitriţa au realizat un studiu de fezabilitate pentru un domeniu schiabil la Colibiţa care să includă trei instalaţii de transport (telegondolă, teleschi şi covor rulant) precum şi şase pârtii de schi (trei de dificultate medie, două de dificultate redusă şi una pentru schiorii profesionişti). Lungimea totală estimată a acestor pârtii este de 5,1 km, cu o suprafaţă totală estimată de 17,7 hectare. Investiţia a fost estimată la circa 15 milioane de euro.

Pe Valea Bârgăului (Colibiţa-Tihuţa), conform strategiei de dezvoltare turistică a CJ pentru perioada 2014-2020, sunt prevăzute domeniu schiabil, parc de aventură Dracula, centru nautic de agrement şi sportiv, parc acvatic, centru de echitaţie, trasee de drumeţie şi bicicletă, zonă belvedere şi parapantă, centru de închiriere echipament, sat de vacanţă, stână ecologică, centru produse tradiţionale, punct de informare turistică. Parcul de aventură cu tematica Dracula propune următoarele activităţi: Alpine Coaster, Roller Coaster Dracula, “Castel” tematic Dracula, zonă de căţărare, sisteme tiroliană pe categorii de vârstă, zonă pentru sărituri, tir cu arcul.

Pe Valea Someşului şi Valea Sălăuţei, în strategie apar investiţii similare.