”Fiecare primărie sau persoană prezentă la dezbateri a îmbogăţit oferta integrată ce poate forma un tot sub numele ”Ofertă turistică pentru Valea Bârgăului”. Am plecat de la premisa că primii care trebuie să facă eforturi suntem noi, să inventariem şi să semnalăm trasee turistice spre exemplu, cum este ”Drumul romanilor”. Ne-am bucurat de prezenţa ministrului Turismului, Maria Grapini, de ataşamentul ei declarativ şi cred că şi faptic. Ea ne aşteaptă cu un memoriu pentru clasificarea Colibiţei ca staţiune turistică, un membru al echipei sale va ţine legătura cu comitetul acestui proiect, ne-a încurajat să depunem un proiect pentru organizarea unui Festival Dracula, cu finanţare de la bugetul Ministerului Turismului. Până în 3 iulie trebuie să fie gata un filmuleţ de prezentare a Văii Bârgăului, care să fie promovat la Congresul Organizaţiei Mondiale a Turismului. Poarta de intrare în Pasul Tihuţa va fi personalizată pe această temă, Dracula. O altă poartă va fi la intrarea în Livezile”, a spus Dobra.
El a adăugat că îi invită pe administratorul judeţului, Florin Moldovan, pe directorul Hotelului Castel Dracula, Ana Maria Muscar, şi pe preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uhlmann Uşeriu, să facă parte din comitetul de acţiune al acestui proiect. ”La discuţii s-a stabilit şi necesitatea ca pe viitor să facem o dezbatere internaţională cu un premiu despre cum ar trebui personalizată zona, după modelul unei regiuni din Italia care a procedat în acest fel. Eu îmi asum oficial proiectul Dracula, îl iau pe Dracula în spinare, îl duc până la Bucureşti şi înapoi şi vedem ce iese”, a comentat senatorul Dorin Dobra.
Primarul comunei Tiha Bârgăului, Vasile Dologa, a declarat că ”după 20 de ani în sfârşit a fost luat taurul de coarne”. ”Încercăm de ani buni să promovăm Valea Bârgăului. Nici Valea Prahovei, zona Bucovinei, nu s-au dezvoltat în trei zile. Va fi o muncă titanică pentru a valorifica mitul Dracula, ne trebuie o branduire a zonei. Să sperăm că Ministerul Turismului ne va ajuta să finanţăm un concurs de proiecte. CJ a stabilit ca pana de păun să fie poartă de intrare în judeţ, nu ştiu de ce nu s-a ales un simbol cu Dracula. Conform legendelor, Vlad Țepeş ar fi avut o zonă de vânătoare aici, dar noi trebuie să scoatem în evidenţă povestea lui Bram Stoker, care a localizat acţiunea în Borgo Pass. La Mureşenii Bârgăului va fi deschis anul viitor un centru de informare turistică”, a spus Dologa.
Un juriu al organizatorilor a decis că dintre proiectele primite în cadrul concursului de idei pentru dezvoltarea turismului pe Valea Bârgăului cel mai bun este al lui Adrian Florin Chereji, primul primar al Bistriţei după Revoluţie. Premiul pus în joc de Dorin Dobra pentru câştigător este de 500 de lei, plus invitaţia de face parte din echipa de proiect. AICI puteţi citi propunerile lui Adrian Florin Chereji pentru promovarea turistică a zonei.
Cand le spui strainilor ,mai ales celor de peste ocean, ca esti din Romania nu par prea interesati din simplu motiv ca unii nici n-au auzit de tara noastra. Dar daca spui ca esti din Transilvania reactia este incredibila, invariabil exclama:Dracula Transilvania.
A fost un proiect pt poarta de intrare in judet cu tema Dracula dar era cam penibil. Acel Dracula arata ca un personaj din desene animate, mai bine ca nu a fost ales.
Promovarea Vaii Bargaului trebuie sa inceapa cu Bistrita. Din pacate, spre deosebire de alte orase, Bistrita are putine evenimente menite sa atraga turistii in zona. Unele orase s-au impus prin evenimente culturale. Astfel, Sibiul atrage anual mii de turisti prin festivalul de teatru, iar Clujul prin festivalul de film Transilvania. Bistrita s-ar putea impune prin traditia comerciala. Dupa cum se stie la anul la 1353 orasul Bistrita a primit din partea regelui Ungariei Ludovic de Anjou, dreptul de a organiza anual in luna august targul de 15 zile cunoscut sub numele de BULGIUL ANUAL, care s-a tinut aproape fara intrerupere pana prin anii 1970.Tot atunci, orasul a primit sigiliul cu capul de strut incoronat,cu potcoava in cioc, simbolizand comertul. Prin urmare, anul acesta se implinesc 660 de ani de la prima editie a BULGIULUI. De aceea, ar merita sa fie reluat traditionalul targ de 15 zile in partea a 2-a din luna august a fiecarui an, evident adaptat la zilele noastre. Un astfel de targ ar putea aduce beneficii de ordin economic, cultural, turistic intr-un oras care nu se bucura de prea multe evenimente. Sa nu uitam ca Bulgiul Anual era renumit si prin balurile ce se organizau la Bistrita cu acest prilej. Reluarea aceastei traditii in anul acesta ar putea porni de la ideia ca targul traditional sa fie combinat si cu o expozitie de masini si utilaje agricole organizata la Bistrita de catre Camera de Comert si Industrie si cu Directia agricola, in colaborare cu Expo Transilvania din Cluj. Astfel, locatia Oborului din Viisoara ar putea fi utilizata mai cu folos, iar pentru pavilioanele EXPO s-ar putea apela la platforme exrerioare eventual chiar in incinta poligonului auto din vecinatate. De asemenea in intervalul de 15 zile ar putea fi prevazut si un Targ de Carte de cateva zile care sa fie organizat in Piata Mica din Bistrita. Nu trebuie sa lipseasca nici spectacolele cultural-artistice. Toate astea ar fi o gura de oxigen si pentru hotelurile din oras care ar putea sa beneficieze de o cerere mai consistenta, si totodata o posibilitate de atragere a turistilor in zona, inclusiv pe Valea Bargaului.