Fațadele degradate ale clădirilor din centrul istoric al Bistriței pot și trebuie să fie reabilitate înainte să se producă vreun regretabil accident, a sugerat, într-o conferință de presă, președintele Partidului Verde Bistrița-Năsăud, Marius Bălan, arătând spre ceea ce face Primăria Generală a Capitalei.
Marius Bălan a dat ca exemplul strada Gheorghe Șincai unde sunt două clădiri ce pot cădea în orice moment peste trecători.
”La numărul 12 și la numărul 18 pe strada Gheorghe Șincai există riscul să moară oameni. De pe vremea viceprimarului Florin Găurean (mai precis de peste un dfeceniu -n.r.) am trimis poze Consiliului Local, am făcut sesizări și nimeni nu face nimic la cornișele caselor la care zidurile sunt pur și simplu demantelate, pică de parcă bombardate de Basta. La București, Consiliul General a reușit să expropieze peste 200 de fațade după modelul ceh, deci iată că se poate, legislație avem. Și noi trebuie să aplicăm legislația respectivă să se consulte cu proprietarul, iar acolo unde oamenii nu au o situație materială grozavă să se încerce varianta din București, adică expropierea fațadei. Primăria angajează un credit și rezolvă problema, se face un contract pe 10-20 de ani, iar cetățeanul va plăti în rate”, a spus Marius Bălan.
În iulie 2018, proprietarii de clădiri din București au fost anunțați că vor primi amenzi între 5.000 și 8.000 de lei dacă nu reabilitează fațadele imobilelor pe care le dețin, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB).
Conform regulamentului, toate cheltuielile cu lucrările de reabilitare vor fi suportate de proprietarii clădirilor, însă în cazul în care nu pot asigura aceste sume, vor putea primi ajutor de la primărie, dar doar dacă fac dovada că realizează venituri medii lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu lunar pe economie.
În cazul monumentelor istorice, finanțarea lucrărilor se face 50 la sută de la bugetul local și 50 la sută de la proprietari/asociația de proprietari. Regulamentul prevede și o serie de sancțiuni pentru cei care nu își îndeplinesc obligațiile. Astfel, proprietarii de clădiri notificați de primărie că trebuie să reabiliteze fațadele imobilelor pe care le dețin, care nu au făcut acest lucru vor primi o amendă cuprinsă între 5.000 și 8.000 de lei. De asemenea, dacă proprietarii imobilelor nu au organizat recepția la terminarea lucrărilor vor primi amendă între 2.000 și 5.000 de lei.
CITEȘTE ȘI:
Comentarile mele sunt date pe articolul si insemnarile lui Cristian Nicolae. Sunt valabile si pt. articolul de astazi. Apucati-va de treaba domnilor si nu mai dati avize de demolare a frumoaselor case in stil NEO ROMANESC de pe stradutele linistite ale orasului, unde trantiti ca din furca blocuri intre case.Asa ca este mare nevoie de noi specialisti in urbanismul vostru si in juridicul vostru care au un mare apetit in a nu respecta legislatia de orice fel. A nu se uita ca aveti si tupeul de a dezinforma pana si JUSTITIA. A se vedea cuzul PIATA CENTRALA. Speram ca toate aceste aspecte vor inceta la alegerile din (douazeci-douazeci; vorba Veoricai Dancila) iar vinovatii care au creat harababura in orasul nostru sa plateasca si sa fie scosi din sistemul administrativ. Personal nu mai doresc sa contribui la salariile unora dintre voi care isi fac de cap calcand totul in picioare.
Nu trebuie reinventată apa caldă. In mai multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate. Asadar, exista solutii iar Primaria Bistrita nu trebuie decat sa considere o prioritate reabilitarea cladirilor istorice .
Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.