După ce au muncit în străinătate, devin studenți la 40 de ani ca să învețe să facă agroturism

Au plecat de tineri în străinătate, au muncit din greu, iar când au ajuns la 40-45 de ani s-au întors acasă, au cumpărat case vechi cu gândul să facă agroturism. Când și-au dat seama că au nevoie de un brevet de manager în turism s-au înscris și la universitate, ne-a spus Barta András-István, director al Extensiei Universitare Bistrița a UBB.

”Noi, la Geografie, am avut studenți foarte buni, excepționali chiar, bursieri, la 45 de ani. Sunt din categoria celor care au plecat de tineri în străinătate, au lucrat în construcții, au făcut bani, dar nu au mai rezistat să muncească în condiții așa de grele. S-au întors în țară, au cumpărat case vechi – cunosc pe cineva care a luat 4-5 case în Munții Apuseni – au venit la facultate, termină, își iau și masteratul, obțin brevetul de manager în turism și se ocupă de investiția făcută. Deja încep să investească de când sunt studenți, unii cu startup, alții cu finanțare proprie”, a spus Barta András-István.

Și tot la Extensia Bistrița a UBB se înscriu, în fiecare an, cel puțin 2-3 candidați din familii care s-au întors din străinătate.

”Cei care s-au născut prin 2001, 2002, 2003, 2004 prin Spania și Italia încep să se întoarcă acasă. Sunt foarte buni la partea practică, dar cultură generală nu prea au. Mai mulți s-au înscris la Geografie și la Educație Fizică”, a mai spus sursa citată.

Marea problemă, în opinia sa, este felul în care legiuitorul a încadrat în nomenclator anumite meserii din domeniul turismului.

”De exemplu, conform nomenclatorului meseriilor, agentul de turism este încadrat la 10 clase și ghidul de turism la 12 clase. Mi se pare o aberație totală. Nu știu dacă există persoane cu 10 clase să vorbească 2-3 limbi străine ca ghid sau ca agent de turism să gestioneze sisteme de rezervări. Interesul general național a dictat și a venit de la nivel înalt ca să coboare în nomenclatorul meseriilor pentru că se dau salarii mai mici. Pentru studii superioare este un plafon minim pe care trebuie să-l oferi și atunci au coborât în nomenclator. Din păcate, acest lucru va crea probleme mari în domeniul HoReCa pentru că nu se vor găsi persoane în care să ai încredere și cărora să le lași un business pe mână”, a explicat cadrul didactic universitar.

Potenţialul de creştere al agro­turismului din România este unul uriaş, iar noua generaţie de antreprenori reprezintă o oportunitate de dezvoltare a sectorului.

Anul acesta, România are alocați 400 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a acorda investiții inclusiv startup-urilor și firmelor mici și mijlocii, iar tinerii vor putea în continuare să-și deschidă mici afaceri cu ajutorul fondurilor nerambursabile.

Foto: casă veche din comuna Feldru, sursa Facebook Ștefan Sîngeorzan