Fermierii vor primi plăţi stimulative diferite. Noile măsuri şi scheme de plată în agricultură

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care reglementează cadrul prin care fermierii vor primi plăţile directe în agricultură pentru perioada 2015-2020, care reprezintă practic transpunerea în legislaţia naţională a regulamentelor aprobate la nivel european ca urmare a reformării Politicii Agricole Comune. Ordonanţa prevede sistemele de plăţi directe la care vor avea acces fermierii, dar, în egală măsură, şi legislaţia pentru ajutoarele naţionale de tranziţie, care trebuie să scadă din 2015 până în 2020 de la 100% la 50% din valoarea sprijinului care a fost acordat în anul 2013.

Va fi o schemă de plată unică în anul 2015: fermierii vor completa o singură cerere de plată care trebuie să vizeze atât ajutoarele europene, cât şi ajutoarele naţionale de tranziţie acordate de la bugetul de stat. Cea mai importantă modificare este că, începând din anul 2015, se va introduce o plată stimulativă (redistributivă).

Astfel, fermierii care vor avea o suprafaţă între 5 şi 30 de hectare vor primi o plată stimulativă mai mare cu aproximativ 40 de euro faţă de fermierii care vor avea o suprafaţă de 1-5 hectare sau care vor depăşi 30 de hectare. Cei care au suprafeţe mai mari nu pot să rupă exploataţiile pe care le au astfel încât să intre în categoria 5-30 de hectare. În prezent, circa 800.000 de beneficiari ai plăţilor directe, dintr-un total de 1.030.000 fermieri, deţin suprafeţe între 1-5 hectare, obiectivul Guvernului fiind comasarea terenurilor agricole.

Ordonanţa de urgenţă introduce şi definiţia fermierului activ, astfel încât să nu mai poată beneficia, ca în trecut, de plăţi directe cei care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri de sport sau de recreere, precum şi firmele de construcţii, Regia Naţională a Pădurilor, administratorii privaţi de păduri, penitenciarele sau unităţile administrativ-teritoriale. Aceste entităţi nu sunt considerate fermieri activi decât dacă fac dovada activităţii agricole desfăşurate, inclusiv din perspectiva importanţei şi ponderii veniturilor agricole.

Totodată, se introduce posibilitatea ca tinerii până în 40 de ani, care au suprafeţe nu mai mari de 60 de hectare, să primească pentru o perioadă de 5 ani de zile, 2015-2020, o plată suplimentară cu 25% mai mare faţă de cei care au peste această vârstă de 40 de ani.

Micii fermieri care nu primesc o valoare anuală a ajutorului mai mare de 1.250 euro pe exploataţie vor fi automat introduşi într-o bază de date a micilor fermieri şi nu vor mai fi suspuşi aceluiaşi număr de controale administrative faţă de ceilalţi fermieri care aplică pentru plata pe suprafaţă.

Ordonanţa mai prevede şi introducerea unui sprijin cuplat, diferit de cel pe suprafaţă, pentru anumite categorii pe care fiecare stat membru poate să le definească. Ministerul Agriculturii a definit deja lista de categorii de culturi pentru sprijinul cuplat, cât şi lista pentru sectorul zootehnic, dorind să acorde acest sprijin, spre exemplu, pentru fermierii care au 10-50 capete bovine şi pentru fermierii care au vaci de lapte. Începând cu 2018, fermierii nu vor mai putea primi plăţi directe dacă nu există documente cadastrale, estimându-se că din 2020 plată pe suprafaţă va fi înlocuită cu plata pe fermă, care va fi dificil de calculat în lipsa documentelor respective. Totodată, persoanele fizice care primesc mai mult de 5.000 euro sprijin anual vor trebui să dovedească calitatea de fermier activ. Acestea vor trebui fie să se înregistreze ca persoane fizice autorizate sau societăţi comerciale, fie să aducă documente doveditoare că activitatea lor agricolă este activitatea de bază.

Ministerul Agriculturii a precizat că institutele de cercetare nu se închid, în momentul de faţă fiind un proces de repornire a activităţii de cercetare. ”Vom avea nevoie ca cercetarea românească să producă în perioada imediat următoare, să producă în perioada imediat următoare material genetic românesc pentru a putea beneficia fermierii şi de punctaj suplimentar şi de finanţare suplimentară. Procesul de repornire a activităţii de cercetare, din punctul meu de vedere, vizează comasarea mai multor institute, dar şi staţiunea – asta nu înseamnă desfiinţarea vreuneia dintre ele – în cel puţin patru institute mari, dacă vom ajunge la acest acord cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Cu siguranţă terenurile rămân acolo, nu se umblă la această bază extrem de importantă pentru procesul de cercetare”, a menţionat ministrul Daniel Constantin.