Livezile din comuna Braniştea trebuie înnoite, iar proprietarii lor să se asocieze ca să-şi vândă fructele în perioade în care le creşte preţul. O spune Zsolt Joo, un tânăr fermier care şi-a făcut din banii lui un depozit de fructe cu atmosferă controlată şi are planuri mari legate de pomicultura din zonă.
„Bunicii noştri au pus nişte pomi acum câteva zeci sau sute de ani şi noi vrem să obţinem producţii de calitate azi, dar nu se poate. Ar trebui să plantăm, să luăm nişte fonduri. Eu aşa cred”, a spus fermierul care vrea să înfiinţeze pe cheltuiala lui o livadă superintensivă de cireşi.
Nu îşi face griji legat de producţie fiindcă şi-a construit singur un depozit cu atmosferă controlată unde poate ţine fructele la temperatura adecvată o perioadă mai lungă de timp.
„Eu mi-am făcut depozitul de 200 de metri pătraţi pentru afacerea mea, cu banii mei, în timp. Am investit zeci de mii de euro în el, dar cred că ar trebui să facem unul şi pentru satul Cireşoaia. Eu sortez fructele pe mărimi, pe calitate. Avantajul meu e că am unde depozita fructele şi nu le vând când e preţul jos, ci când este preţul mai sus. Am nişte costuri pentru întreţinerea depozitului, dar mi le recuperez”, a spus el.
În opinia lui, localnicii din Cireşoaia ar trebui să se asocieze ca să-şi facă un depozit al satului şi să vorbească la unison cu cei care vor să le cumpere marfa. „Cumpărătorii nu vin să negocieze cu o sută de oameni fiecare având câte o sută de kg de cireşe. Vor să vorbească cu un singur om care să negocieze pentru toţi. Ar trebui să ne asociem şi să facem lucrurile cu cap. Primul lucru este producţia, de acolo trebuie să începem, să schimbăm pomii şi să punem totul la punct şi atunci lucrurile vor merge bine. Să facem apoi un depozit fiindcă nu are sens să îl facem până nu avem ce pune în el. Abia atunci când vom putea obţine marfă de calitate, o vom putea vinde la export, cum fac şi alţi fermieri europeni, nu doar pe aici, pe lângă casă”, a spus Zsolt Joo.
Alţi fermieri din Cireşoaia sunt şi ei de acord că numai asociaţi ar putea negocia cu mari lanţuri de magazine un preţ corect pentru fructele pe care le vând o scurtă perioadă de timp din an. Altfel, riscă fiecare să producă puţin şi să cheltuiască mai mult decât câştigă, mai ales dacă anul e unul capricios cum a fost şi acesta.
Adaugă comentariu