Primarul Ovidiu Creţu a declarat, în repetate rânduri, că ţine să îi mulţumească liderului PDL, Ioan Oltean, că a ajutat municipalitatea să obţină banii europeni pentru reabilitarea parcului ce va fi modernizat cu 4,5 milioane de euro.
„Acum avem 1173 de copaci, dar vom avea 1220. Toate aleile asfaltate vor dispărea, iar în locul lor va fi pusă piatră naturală şi pavele. Vom avea şi un luciu de apă, iar cu maşinile nu se va mai putea intra în parc”, a anunţat primarul principalele schimbări care se vor petrece în Parcul Municipal.
În plus, va fi amenajată o pistă pentru biciclete, vor fi montate bănci noi şi grupuri sanitare, iar aleile iluminate.
Într-un interviu acordat publicaţiei noastre, primarul Ovidiu Creţu a spus că momentul în care vor demara lucrările în Parcul Municipal va fi unul sensibil.
„În municipiu, vom pune în aplicare Planul Integrat de Dezvoltare. Dintre toate proiectele, cel mai sensibil e Parcul Municipal. A fost un plan urbanistic (PUD) bine făcut de profesorul Mitrea dela Cluj, PUD pe care domnul Vasile Moldovan nu a avut curajul să-l supună aprobării Consiliului Local, a fost ţinut luni de zile în sertar. L-am luat, l-am aprobat în CL, luptându-mă cu ecologiştii, şi cu alţi iubitori de natură care nu voiau sa vadă sau să înţeleagă ce înseamnă reabilitarea parcului. Am aprobat şi studiul de fezabilitate şi am semnat contractul de execuţie. În ianuarie 2012, vor începe lucrările în parc, cu scoaterea arborilor bolnavi, cu toaletări, cu răscolirea pământului. Îmi asum proiectul chiar daca am fost sfătuit sa evit astfel de lucrări în an electoral. Proiectul nu poate fi amânat pentru după alegeri, asta am de făcut, asta fac cu orice risc. Vom avea un şantier şi în centru cu străzile Dornei, capătul dela Liviu Rebreanu, Petru Rareş, Piaţa Unirii şi 13 pasaje în reabilitare totală. Practic, în 2012 oraşul va fi un şantier”, a spus primarul.
Parcul municipal a fost amenajat în anul 1900 în partea central-sud-estică a burgului, în exteriorul valului de apărare a fostei cetăţi. El a fost integrat armonios în peisajul urban, îmbinând elementele arhitecturale din zonă (Turnul Dogarilor, Zidul Cetăţii) cu elementele naturale (Râul Bistriţa, Pădurea Codrişor). După 1952, parcul a suferit modificări prin adăugarea de noi alei şi prin amplasarea de mobilier urban.
Reprezentativi pentru Parcul Municipal sunt arborii seculari cu dimensiuni impresionante: arţarul, platanii de munte, roşcovul, punctul de maximă atracţie constituindu-l cele două specii de arbori declarate monument al naturii: arborele pagodelor şi arborele lalea.
Arborele pagodelor este o specie care creşte spontan în China. Se mai cultivă şi în alte ţări atât în scop ornamental cât şi terapeutic. Arborele are o înălţime de peste 30 de metri, are coroana bogată, cu frunze peţiolate, bilobate, având o nervaţiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc şi cad. Culoarea lor devine galbenă cu nuanţe extrem de atrăgătoare, arborele având aspect decorativ.
Arborele de lalea este un arbore de talie mare, originar din America de Nord, unde ajunge până la 40-50 de metri înălţime. Tulpina este dreaptă, cilindrică, bine egalată, cu scoarţa gri închis. Coroana are formă ovoidală. Frunzele, în formă de liră, sunt mari de 7-12 cm. lungime, şi au patru lobi dispuşi simetric, doi câte doi. Florile au forma celor de lalea sau de crin şi culoarea galben verzui sau galben sulfuriu cu pete oranj la bază. Înfloresc la sfârşitul lunii mai şi în luna iunie. Fructele au formă de conuri alungite. Arborele prezintă o deosebită valoare ornamentală datorită frunzelor sub formă de liră dar şi a coloritului florilor şi chiar a trunchiului.
BRAVO DOMN PRIMAR ASTA DA TREABA.ASTA TREBUIE SA FACA UN PRIMAR,NU ???????
Parcul din Bistrita contine specii de arbori declarate monumente ale naturii. Reconfigurarea aleilor nu trebuie facuta la intamplare. Apoi trebuie conservat tot fondul dendrologic care contine arbori seculari care dau farmecul si valoarea parcului. Nu faceti dupa capul vostru. Consultati specialisti. Va recomand sa-l consultati pe Constantin Svoboda de la Muzeul Judetean- sectia Stiintele Naturii, fost elev al ilustrului profesor de biologie Livius Gubesch. Fara piste pentru biciclete si role in parc!
Ar fi mai bine ca actualul primar sa nu mai deschida alte santiere ca si asa a facut destule prostii cu mutarea statuilor sau cu mutilarea copacilor de pe bulevardul Republicii. Mai bine sa lase orasul in pace ca nu mai e mult pana la alegeri si poate scapam de acest individ. Si asa viitorul primar va avea destul de reparat din ce a stricat acest N. Priceputu.
Odata cu reabilitarea parcului ar trebui analizata posibilitatea extinderii unor functiuni pe malul stang al raului unde exista deja strandul municipal. Asrfel piste de biciclete sau role ar putea fi amplasate aici impreuna cu o eventuala promenada la poalele padurii Codrisor. In acest sens ar putea fi analizat un proiect mai vechi ce se afla pe internet sub denumirea „P.U.Z. Bistrita-Dealul Codrisor” care ar putea oferi posibilitatea unor functiuni suplimentare integrate cu parcul orasului.
Ai dreptate, dar din pacate in planurile primarului pe aici va trece centura „ocolitoare”, se vor taia cateva hectare din padurea Codrisor, nici vorba de amenajarea acestei zone. Asa-zisa ” centura ocolitoare” va trece la o distanta de 100 m deasupra strandului, apoi pe langa apa, pe strada Viorelelor pana la podul Jelnei, apoi pe strada Ghinzii prin fata spitalului TBC. Multa lume nu cunoaste exact traseul dorit de primar, deoarece acesta o tine una si buna cu necesitatea centurii, fara sa spuna ca de fapt vrea un drum pe langa Wonderlandul sau. Centura poate sa se faca si pe unul dintre celelalte trasee propuse de proiectant, prin spatele dealului Codrisor, cu iesire la Livezile. Asta ar fi intr-adevar o centura ocolitoare, nu un drum cu trafic greu prin oras.