Un număr de 47 de primari din Bistrița-Năsăud au format o asociație de dezvoltare intercomunitară ca să poată extinde rețelele de gaz în tot județul, însă până acum nu au reușit efectiv acest lucru.
Inițiativa lor a fost susținută de la bun început de fostul lider județean al ALDE, Ioan Țintean, care l-a adus anul trecut în județ și pe fostul ministru al Energiei, Anton Anton, dar pare că nici măcar primarii acestei formațiuni nu au crezut și nu cred că va da rezultate.
Comuna Telciu, condusă de Sever Mureșan (ALDE), a depus un proiect la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud pentru construirea unei centrale de cogenerare pe biomasă.
Centrala ar urma să producă energie electrică şi termică din surse regenerabile folosind aproximativ 1.550 t/an de biomasă de tip lemn şi resturi rezultate din exploatarea silvică şi procesarea primară a lemnului necontaminat, precum şi biomasă de origine agricolă.
Intenția Primăriei Telciu este ca agentul termic astfel obținut să încălzească liceul, grădiniţa, primăria, sala de festivităţi, capela, baia comunală, after-school, sala de sport, cămin cultural, dispensar etc., prin intermediul unei reţele de termoficare. Energia electrică produsă ar urma să fie livrată în sistemul național printr-un punct de conexiune cu reţeaua de medie tensiune şi care va asigura consumul de energie electrică care survine în urma utilizării acestor spaţii şi iluminatului stradal.
Centrala va avea o producţie utilă – electrică de circa 0,5 MWhe şi termică de 1,7 MWt/h şi va utiliza tehnologia ORC (OIL Rankine Cycle), în care, ca agent de lucru, sunt utilizate fluide organice precum izobutanul, izopentanul, freonul sau fluidele siliconice.
”Agentul termic utilizat va fi uleiul termic deoarece folosirea apei ca agent termic de producere a energiei electrice şi termice aduce cu sine câteva dezavantaje şi implicit costuri mai mari de întreţinere şi exploatare”, se arată în proiectul depus la APM Bistrița-Năsăud, care a decis că acest proiect nu are nevoie de evaluare a impactului asupra mediului.
Să mai spunem că Primăria Telciu administrează una dintre cele mai mari suprafețe de pădure din România, peste 17.705 de hectare, fiind pe locul doi într-un top al proprietarilor privați după SC Scolopax SRL, care deţine 25.915,33 hectare de fond forestier. Pe locul 3 e comuna clujeană Măguri Răcătău, cu 16.044 de hectare. Administraţia locală din oraşul Braşov deţine şi ea în proprietate 14.602,1 hectare.Pe locul al cincilea este Casa Regală care a reuşit, în urma unor procese prin care şi-a revendicat averea confiscată de comunişti, să intre în posesia a 14.392 hectare de pădure. Şi Academia Română este una dintre instituţiile care patronează o suprafaţă însemnată de fond forestier, având acte de proprietate pe 12.071 hectare.
În primele 50 de poziţii ale clasamentului, judeţul Bistriţa-Năsăud este reprezentat prin Prundu Bârgăului (locul 11), Tiha Bârgăului (15), Bistriţa Bârgăului (18), Maieru (31), Sângeorz Băi (36), Leşu (41), Şanţ (45), Lunca Ilvei (46), Romuli (48) etc.
De ce biomasa? Acesta este un factor poluant. De ce nu s-au gândit la captare călduță din pământ , încălzire solară. Dacă ei făceau asa ceva erau un exemplu in Europa, o centrală termina nepoluanta. Eu zic ca se poate.
Biomasa are un bilanț ecologic neutru, însemnând că prin ardere se degaja maximum cantitatea de Co2 pe care o absorb plantele în timpul vieții prin procesul de fotosinteza.
Un alt avantaj al utilizări biomasei în zone unde este disponibila constă în faptul ca se reduce în mod semnificativ „amprenta de carbon” datorita transportului pe distanțe mari ale altor surse de energie.
Extinderea reţelelor de gaze naturale in localitătile din judeţul Bistriţa-Năsăud a devenit o necesitate având in vedere că lemnul de foc a este o sursă de incălzire costisitoare si care nici nu asigură confortul dorit . Inițiativa Primăriei Telciu de a-si construi o centrală termică pe bază de biomasă este o solutie care nu rezolvă decât partial problema incalzirii , ea reducându-se daor la institutiile de pe raza localitătii. Solutia cea mai avantajoasă pentru consumatorii casnici este totusi asigurarea localitătilor cu retele de gaze naturale, mai ales că in Romania retelele de gaze alimentează numai 30% din locuinte, in timp ce in Ungaria procentul este de 90%. Si asta in conditiile in care Romania poate asigura peste 70% din consumul populatiei din productie proprie de gaze, in timp ce Ungaria importă intreaga cantitate.
Consecintele negative ale lipsei gazelor naturale afectează inclusiv dezvoltarea turistică. Un exemplu este închiderea Hotelulului Castel Dracula din Pasul Tihuța, tocmai din cauza costurilor ridicate necesare pentru întreținerea lui în timpul iernii, încălzirea fiind asigurată pe bază de electricitate, deoarece în zonă nu există rețea de gaze naturale.
Sunteți dezinformată în privința marilor proprietari de pădure din mediul privat. Eu cunosc personal organizații private care au proprietăți mai întinse decât cele menționate în articol.