Ioan Peteleu spune că, la Bistriţa, se face „hrubanism urât mirositor”. Care sunt argumentele

Consilierul municipal PNL Ioan Peteleu, cel care a deschis cutia Pandorei în materie de urbanism în Consiliul Local Bistriţa, ne-a transmis următorul punct de vedere pe care îl redăm integral:

„HRUBANISM urât mirositor. Episodul 1: Ovi, Moni și PUG-ul.

Că te poți trezi peste noapte cu un bloc cu multe etaje lângă casa ta, este deja de notorietate în Bistrița ultimilor cinci (5) ani. De fapt, urbanismul s-a transformat în HRUBANISM (urbanism specific zonelor mărginașe ale satelor și orașelor, prost reglementat sau nereglementat). Haosul instalat în ultimii ani în acest domeniu poate fi comparat cu haosul cosmic. Clădiri fără noimă au apărut în zone de case unde, cei care și-au investit munca de o viață, s-au ales cu visul spulberat de a trăi așa cum și-au dorit: la casă, într-un cartier de case.

Nu vreau să fiu greșit înțeles cum că aș fi împotriva dezvoltării imobiliare sau a construirii de blocuri și, cu atât mai mult, că aș avea ceva cu cineva anume. În nici un caz. Bistrița este un oraș care are și trebuie să aibă blocuri. Dar nu oriunde și oricum. Totul trebuie să se facă în baza unor reglementări urbanistice fără echivoc și legale. Ori la Bistrița nu este așa pentru că PUG-ul aprobat în 2013 este unul foarte slab și ambiguu. Cât despre sistematizare, ce să mai vorbim, inexistentă.

După ce prin oraș au apărut tot felul de clădiri cu regim de înălțime cel puțin dubios, lăsând la o parte alte cerințe urbanistice de genul CUT, POT, retrageri, locuri de parcare etc, ne-am pus întrebarea cum de este posibil să se construiască în asemenea hal. Chiar și arhitecții, cei care sunt specialiștii în domeniu, gândesc și proiectează clădiri în acest oraș și utilizează zilnic în activitatea lor reglementările urbanistice stabilite prin PUG, nedumeriți fiind de conținutul acestuia, au făcut mai multe solicitări în sensul unor clarificări, ultima în februarie 2019 (vezi document atașat).

În ședința Consiliului Local din luna octombrie am aflat că de fapt, ar exista mai multe variante ale Planului de Urbanism General și în special ale UTR-urilor (Unități teritoriale de referință) care stau la baza reglementărilor de detaliu în urbanism. Dacă PUG conține reglementările la modul general, UTR-urile conțin reglementările specifice (detaliile).

Spre exemplu, o zonă care a stârnit multe dezbateri și discuții în Consiliul Local și în spațiul public este zona reglementată prin UTR 30 în care primarul a eliberat o autorizație de construire pentru un bloc cu regim de înălțime S+P+4E+2E retrase.

Ce spune reglementarea urbanistică pentru această zonă (UTR 30)?  Planșa cu reglementări urbanistice, anexă la PUG-ul aprobat în 2013 (publică pe site-ul primăriei), ne expune o zonă specifică pentru locuințe și servicii, hașurată cu  galben-roșu, culoarea galbenă fiind specifică regimului de înălțime maxim P+2.

Planșa UTR 30, primită în copie, datată 14.11.2013, vizată spre neschimbare și depusă de arhitectul șef la dosarul de ședință pentru arhivare împreună cu celelalte planșe UTR, în decembrie 2016, după trei (3) ani de la aprobarea PUG (nu știe nimeni de ce s-au depus numai după trei ani), vine la nivel de detaliu cu codificări pe mai multe subzone. Astfel se poate observa că subzona în care s-a eliberat autorizația pentru blocul de P+4+2E retrase are codificarea M1a ceea ce, conform legendei, înseamnă Subzonă mixtă, situată în afara zonei protejate, cu regim de înălțime de maxim P+2.

Din câte se poate observa cu ușurință, planșa UTR 30 nu are nicio subzonă M1– subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate cu regim de înălțime de maxim P+4 niveluri, așa cum a afirmat arhitectul șef în ședința din luna octombrie. Așa deci și prin urmare, în baza documentelor prezentate, unele dintre ele publice (deși toate ar trebui să fie publice), se poate trage concluzia că autorizația eliberată este ilegală pentru că nu respectă reglementările urbanistice UTR 30 din PUG. O fi vorba despre vreun abuz în funcție a celor care au emis-o?  Vom vedea!

Dacă autorizația în cauză s-a dat în baza unor alte documente de urbanism decât cele de mai sus, situația este cu mult mai gravă. Atunci, pe lângă un posibil abuz în serviciu, poate fi vorba și de un fals în acte publice. Dacă, cine, când, unde și ce a falsificat, e treaba organelor de anchetă să verifice și să stabilească. Și atenție, se pare că situația de mai sus nu este singulară!

Cum a fost posibil ca astfel de lucruri să se întâmple în frumosul și cochetul oraș de odinioară? Simplu! Sub oblăduirea unui primar care are o agendă paralelă cu cea a orașului și a nevoilor cetățenilor și cu concursul unui “arhitect șef” indolent(ă) și paralel(ă) cu urbanismul. Amândoi cei în cauză, în loc să fie în slujba cetățeanului și a comunității care-i plătește sunt aserviți se pare altor interese. Refuzul lor de a pune la dispoziție documente publice celor care le solicită – cetățeni, arhitecți, consilieri – dovedește că nu servesc interesul public.

Culmea culmilor, pentru ca această stare haotică să se perpetueze, după ce timp de cinci (5) ani (perioadă în care erau obligați să inițieze și să demareze toate procedurile pentru elaborarea unui nou Plan de Urbanism General) nu au făcut nimic, cei doi de mai sus (unul în calitate de inițiator iar celălalt în calitate de raportor) au venit cu nonșalanță în ședința Consiliului Local din luna octombrie 2018, cu un proiect de hotărâre de prelungire a perioadei de valabilitate a PUG aprobat în 2013, cu încă cinci (5) ani.

Bineînțeles că majoritatea PSD-ALDE-UDMR din Consiliul Local, obedientă primarului, a aprobat fără tăgadă această prelungire, ca urmare, bistrițenii mai trebuie să suporte încă cinci ani de incertitudini și haos în urbanism. Dragi bistrițeni, aveți grijă unde vă cumpărați teren pentru a vă construi o casă!

Până ce vor avea curajul și demnitatea să răspundă la interpelările din Consiliul Local, pe cei care se ascund sub titulaturile pompoase de primar și de arhitect șef, îi îndemn la lecturarea Legii urbanismului, îndeosebi la definițiile termenilor utilizați în lege: “Unitate teritorială de referință (UTR) – subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu caracteristici similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar”.

În traducere, pentru cei care după zeci de ani de experiență în administrație și urbanism (așa zic ei) nu înțeleg o terminologie simplă, definiția de mai sus spune că într-un UTR, imobilele trebuie să aibă același regim maxim de înălțime, același stil arhitectural și mai cu seamă, să țină cont că într-o zonă de case nu pot apărea peste noapte clădiri cu mai multe etaje decât cele din jur (evoluție istorică unitară).

PS: În ședința CL din 27 noiembrie 2018, la solicitarea de a ni se pune la dispoziție planșa cu UTR 30, primarul a părăsit subit sala de ședințe iar arhitectul șef a dat un răspuns evaziv, după care s-a așternut tăcerea. Nimeni, nimic! A fost a doua ședință de Consiliu Local în care am solicitat să ni se pună la dispoziție acea planșă iar aceiași actori au rulat același film. Unul mut!”, a scris Ioan Peteleu.