”Prețul real pentru serviciul de salubritate este mult mai mare decât cel plătit de bistrițeni”, susține primarul Ioan Turc, potrivit căruia decizia administrației pe care o conduce de a renunța la acordarea subvenției pentru acei locuitori ai orașului care nu fac parte din categoria consumatorilor vulnerabili nu are nicio legătură cu diminuarea de la 1,25% la 1% a cotei de impozitare pentru clădirile nerezidențiale, propunerea notarului Alexandru Bria (PSD), aprobată de CL.
”În ce privește taxa de salubrizare, nu am scumpit nimic. Prețul este rezultatul unei proceduri făcute de vechea administrație și țin să menționez faptul că prețul real pentru serviciul de salubritate este mult mai mare decât cel plătit de bistrițeni. Practic, noi am renunțat la subvenționarea pentru o anumită categorie de beneficiari de servicii, pentru altă categorie am rămas pe subvenție. Important este ca acest serviciu să fie făcut corect. Ca partea de colectare selectivă să fie realizată cu adevărat este important ca anul viitor să începem procesul de regândire a colectării, să începem investițiile legate de schimbarea sistemului – mă refer la pubelele semiîngropate versus sistem îngropat, hidraulic, așa cum am făcut o demonstrație pe strada Petre Ispirescu – și evident, consider că este foarte important să implementăm sistemul Plătești cât arunci, mă refer la cipare”, a spus Ioan Turc.
În ședința Consiliului Local Bistrița, Nicolae Scurtu, directorul Direcției Economice, a spus: ”Anul acesta, taxa de salubrizare a fost de 6,6 lei/lună. Creșterea taxei (în fapt eliminarea subvenției -n.a.) înseamnă o suplimentare cu vreo 3 milioane de lei la bugetul local cât să acopere reducerea impozitului pentru clădiri nerezidențiale propusă de domnul Bria și aprobată de CL”, ceea ce a creat impresia că între cele două decizii există o legătură directă.
În aceeași ședință, Alexandru Bria (PSD) a cerut ca impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor juridice să fie calculat prin aplicarea cotei de 1,00% asupra valorii impozabile a clădirilor nerezidenţiale, și nu de 1,25% procent propus de Executiv: ”Întotdeauna, după Revoluție, în România s-a făcut o diferențiere între persoanele fizice și juridice, dar nu atât de brutal și de dramatic. Practic a veni și taxa suplimentar o entitate, societate comercială sau de producție, are la bază argumentația că se face profit în acea clădire. Nu trebuie uitat, în egală măsură, că pentru respectivul profit, acea entitate e taxată, de aceea spun că, încet, încet, ar trebui să se meargă pe o diminuare a impozitului pentru persoane juridice pentru că ele oricum plătesc pentru profit, au angajați cărora le plătesc taxele pe muncă. Pe de altă parte, ieșim dintr-o perioadă extrem de complicată, dar nu putem spune că am depășit-o. În atare condiții, o taxă pe proprietate mai redusă e benefică pentru toată lumea pentru că banii respectivi, până la urmă, se vor regăsi tot în economia reală, în salarii majorate către angajați, de exemplu. Banii nu intră în conturi și se blochează”.
CONTEXT În 2020, și fostul primar PSD Ovidiu Crețu a intenționat să elimine subvenția, însă din motive electorale, PSD a votat pentru menținerea ei, considerând că ar fi un avantaj pentru candidatul partidului la funcția de primar al orașului, Cristian Niculae.
Nemulțumit, Ovidiu Crețu a declarat atunci că taxa de salubrizare nu trebuie subvenționată de către municipalitate deoarece astfel se încurajează producerea deșeurilor: ”Știu de acel anunț nefericit pe care l-a făcut domnul viceprimar (Cristian Niculae -n.r.). Eu consider că gunoaiele sunt o problemă esențială, sau poate cea mai mare și mai importantă a societății în care trăim acum, și la Bistrița, și la Cluj, și la Viena, și la Roma și în alte părți. Subvenționarea acestei acțiuni de colectare nu face altceva decât să încurajeze producerea gunoaielor, mai ales într-o situație în care nu avem un buget bun. Dacă în 2017 și în spate am avut bugete bune și să spunem că ne permiteam, acum spun că am greșit când am propus să se subvenționeze în perioada respectivă tariful pentru salubritate. Decizia de a rămâne pe această formulă, fără subvenționare, a fost a mea, îmi pare rău că nu am anunțat-o, asta e situația”.
Ovidiu Crețu a menționat că ”prin subvenții pot fi încurajate alte lucruri: cultura, folosirea mijloacelor de transport în comun sau altele, dar subvenționând colectarea deșeurilor practic încurajăm oamenii să producă deșeuri, or nu acesta este interesul nostru, ci ca oamenii să producă cât mai puține deșeuri și să le selecteze în mod corespunzător. Acest lucru este posibil dacă simte și la buzunar, dacă nu simte și la buzunar va zice: e gratis. Nu cred că trebuie subvenționată colectarea deșeurilor. Plus că nu faci subvenție la modul general, sunt persoane care au venit foarte mic pe membru de familie. Sigur, acolo se justifică, să-i ajuți cu ceva, sau pe alții care au număr mare de copii. În contractul original s-a stabilit la 4 numărul maxim de persoane, ce este peste 4 nu se plătește, dar lucrurile s-au schimbat între timp. Cred că dacă s-ar face o subvenție ar trebui să se facă numai spre aceste zone care într-adevăr au o problemă în a plăti. Dar 80% dintre bistrițeni nu sunt în această situație și atunci ar trebui să vedem ce subvenționăm”.
Conform unei informări postată pe site-ul Primăriei Bistrița, în luna noiembrie 2021, cantitatea de deșeuri reciclabile a fost de doar 676 de tone din care efectiv s-a putut valorifica sub o sută de tone, extrem de puțin.
Nu vreau sa comentez „formarea” preturilor pentru gunoi. Este o tema de discutie care ar trebui sa aiba loc la un moment dat , o data cu implementarea colectarii selective.Dar inainte de a ne gandi la schimbarea cu 180 de grade a ceea ce exista momentan , la renuntarea si inlocuirea totala a sistemelor de colectare existente , trebuie ca acestea sa fie gospodarite/exploatate corect. Atata timp cat nu exista o restrictionare a accesului , in zonele de blocuri va fi mereu mizerie si debandada. Sunt convins ca daca o platforma de colectare cu dispozitive de colectare semiingropate se va ingradi , va fi prevazuta cu casete care sa permita accesul numai pe baza de cartela magnetica (si numai pentru persoanele fizice arondate , eventual pentru mici magazine din zona) situatia va fi cu totul alta. Camerele video nu trebuie sa lipseasca! Aici am putea presupune ca firma de colectare isi face datoria , adica goleste containerele ori de cate ori este nevoie si nu amesteca deseurile presupuse a fi colectate selectiv. Propun sa se faca o incercare si abia apoi sa se faca comparatii. Altfel , d-l primar poate fi banuit de anumite legaturi cu firma din Beclean (nu-i dau numele dar multa lume il stie). Imi cer scuze dar exista multe persoane suspicioase printre care ma numar si eu. Prea se bate apa-n piua cu containere ingropate .Personal as putea fi de acord ca gunoiul menajer sa se colecteze in containere ingropate , acesta fiind in cele mai multe cazuri , rascolit si „reselectat” de catre colectionari. Acest lucru ar asigura curatenie , ar elimina mirosurile pestilentiale din anotimpul calduros si ar evita evident rascolirea gunoaielor. Ramane de vazut ce se intampla daca sistemul hidraulic nu mai functioneaza si containerul ingropat este plin . Este o situatie care trebuie luata in considerare. Nici intr-un caz insa , nu trebuie renuntat la acele containere semiingropate in care se colecteaza selectiv plasticul , sticla , metalul si hartia. Acestea se pot prevedea cu alte dispozitive in loc de acei saci colectori (daca acestia sunt asa greu de procurat si de inlocuit in cazul deteriorarii) . Se poate da tema la o firma din oras care sa gandeasca un alt fel de dispozitiv. Containerul de colectare a hartiei poate fi prevazut (eventual) cu o fanta putin mai mare , astfel incat cetatenii sa poata introduce mai usor deseurile de hartie. Din observatiile mele , cazurile reprezentative in care cartoanele sunt lasate langa container se datoreaza in cea mai mare parte firmelor , magazinelor din zona , care trimit persoane ce n-au rabdare sa rupa si sa introduca hartia in container , exceptand momentele in care acesta este plin si nu mai permite introducerea altor cantitati. Cetatenii obisnuiti arareori se lupta cu cantitati mari de hartie si mai ales cu cartoane masive. Mai sus mi-am exprimat parerea (mea , sic!) despre problema acuta a deseurilor , in spiritul civismului. Daca ideile mele sunt rezonabile ar trebui sa fie luate in considerare , atat pentru a nu ne bate joc de lucrurile bune facute de altii cat si din respect pentru banii contribuabililor. Cam atat pentru acum. La multi ani cu sanatate si bucurii tuturor cititoriilor !
Scriu a nu stiu câta oară:solutia este ACCESUL CU CARTELA, asa cum bine propuneti si dvs. Leo.
Domnul primar ne transmite acum, la sfârșit de an, după ce a a anulat subvenționarea taxei de salubrizare, că „prețul real pentru serviciul de salubritate este mult mai mare decât cel plătit de bistrițeni”. Ce drăgălaș! Uite ce înseamnă să bei o cafea cu dl. Ciuclea și să intri în marea coaliție cu PSD cu domnul președinte înainte.
Desigur, dacă prețul real al serviciului este mult mai mare, aduce domnul Ciuclea, patronul Supercom, bani de acasă ca să suporte dumnealui diferența. Așa e la privat spre deosebire de Stat. Aduce privatul bani de acasă și plătește că are dumnealui de unde. Are acasă tiparnița de bani acasă. Sau cine știe poate lucrează pe datorie de frica ADI.
Oricum e o veste bună pentru bistrițeni și putem să încheiem bucuroși și fericiți acest an complicat. Poate se înțelege domnul primar cu domnul Niculae și se rotesc după un an și jumătate și nu mai facem nici campanie electorală. Nu-i mai bine fără atâta vrajbă pentru nimic!
Eu , Gogu de la bloc, promit solemn sa platesc in fiecare luna fix tariful pentru o luna! Nici mai mult, nici mai putin! Si arunc cat pot de mult, chiar si ceea ce nu am. Selectiv, sa fie clar! Ca asa le arunc si acuma dar ma apuca dracii cand vad ce e in containerele alea, totul la gramada.
Acum citiva ani cind a preluat SUPERCOM afacerea ni s-a promis plata la cit arunci si accesul pe baza de card la aruncarea gunoiului. A fost marit pretul pe motiv ca SUPERCOM nu are bani sa faca investitia necesara.Am platit pretul cerut si ce am obtinut? La termenul inaintat de admistratie de implementare a acestui proiect am avut niste cotete facute din plastic cu usi la discretia celor care cauta prin containere iar problema cardurilor si a platii pentru cit arunci este „fata morgana”.As vrea ca Domnul primar si seful ADI sa ne dea situatia cheltuirii banilor incasati pentru cele promise,sunt banii nostri si trebuie sa stim pe ce sau cheltuit chiar daca au fost dati SUPERCOM-ului.Astept un raspuns de la primarie,ADI deseuri si SUPERCOM.