Istoria creşterii şi descreşterii

Ioan Oltean este un exemplu de om care a ştiut să se concentreze cu adevărat asupra urcuşului. Timp de aproape două decenii a devenit din ce în ce mai puternic. De la un mandat la altul a dobândit funcţii tot mai influente, a fost bine orientat, nu s-a poziţionat niciodată contra vântului, nu a avut opinii radical diferite de alţii mai puternici decât el. A ajuns să fie secretar general al PDL. Într-un fel, se poate spune că a ajuns în vârful muntelui pe care a vrut să îl urce. Mai sus de atât nu se poate. Norul care pluteşte deasupra muntelui este de neatins pentru el. Deşi suntem foarte ocupaţi mai nou cu altă istorie, a creşterii şi descreşterii lui Adrian Năstase, nu ar trebui să uităm că acum i-a venit rândul şi lui Ioan Oltean să coboare.

E mai mult decât sigur că, la alegerile interne din PDL, Ioan Oltean nu va mai candida la suprema funcţie de secretar general. E anunţat deja Gheorghe Flutur ca favorit aşa că ar fi un nonsens. Spre deosebire de alţii, el nu intră în nicio cursă pe care ştie, din start, că o pierde. Nu obişnuieşte să se sacrifice. Va aspira, probabil, la banala funcţie de vicepreşedinte, una din cele numeroase, pe care o va lua uşor graţie scorului electoral pe care l-a obţinut la locale. Ce contează că a pierdut CJ, Primăria Bistriţa, Năsăudul şi altele? Important este că i-au ieşit la număr mai multe comune ca în 2008 şi, evident, mai multe decât altor lideri de vază din ţară. În lumea în care trăim contează cifrele, mulţimea zerourilor din conturi, cantităţile. Cu cât sunt mai mari, cu atât „stăpânul” lor se simte mai puternic.  

Cu toate acestea, mai contează ceva, deşi nu se vorbeşte cu voce tare despre asta: faptul că Ioan Oltean nu a avut mână bună în privinţa oamenilor pe care i-a susţinut să ajungă în funcţii importante. Botiş a dat-o în bară, Andreica şi Rusu la fel, Crinuţa a ieşit şifonată de pe scena publică. E adevărat că, după aceste isprăvi, toţi cei amintiţi au probabil conturile mai pline. Dar la ce le foloseşte atunci când se trezesc cu DNA la poartă, când le vin citaţiile în poştă, când adorm plin de griji şi se trezesc la fel? Ce fel de viaţă este aceea în care stai singur într-o vilă pustie şi singura ta companie e frica? Nişte nefericiţi! „Când se înmulţesc bunătăţile, se înmulţesc şi cei care le mănâncă: şi ce folos mai are stăpânul lor decât că le vede cu ochiul?”, se întreabă Eclesiastul. Şi tot el răspunde: „Este un mare rău pe care l-am văzut sub soare: avuţii păstrate spre nefericirea stăpânului lor”.

Ioan Oltean coboară muntele în timp ce noi ne uităm la „spectacolul Adrian Năstase”. O face în vârful picioarelor, discret, calculându-şi paşii, sperând că nimeni nu vede. Sunt însă semne clare că nu e în apele lui. La vot, s-a dus pe furiş. Apariţiile în public s-au diminuat simţitor, conferinţele de presă de vinerea au fost şterse din calendar, la telefoane începe să nu mai răspundă, dă porunci bizare primarilori PDL şi aleşilor locali să nu se prezinte la nicio ceremonie victorioasă a USL. Câtă disperare! Şi dacă nu s-au prezentat, ce? Le-a sesizat cineva lipsa? Nu s-au mai petrecut? S-a anulat rezultatul alegerilor? Decizii fără sens şi fără rezultat!

Şi totuşi, faptul că un ordin de acest gen e respectat orbeşte denotă faptul că Ioan Oltean a rămas în continuare stăpânul celor pe care îi conduce, oameni care nu vor să îl supere, nu vor să iasă din cuvântul lui. Câtă umilinţă în politică! Să nu ai curajul să spui ce crezi şi să faci ce vrei! Trist, foarte trist.

Şi mai trist este că nimeni nu are curajul să-i spună şefului dintotdeauna al PDL Bistriţa-Năsăud că, de dragul diversităţii, ar merita să lase hăţurile în mâna altui birjar. Există oare vreunul care să nu le scape? 

Dacă PDL la nivel naţional nu a găsit niciun alt lider mai bun decât Vasile Blaga, un om apropiat de vârsta pensionarii, la fel ca şi Ioan Oltean, ar putea găsi organizaţia din Bistriţa vreun succesor demn al preşedintelui? Se pare că nu! Mitul conducătorului iubit a fost şi rămâne o fantomă care ne va bântui probabil pentru tot restul vieţii.

Cristiana Sabău