Un meșteșug vechi, reinterpretat într-o manieră modernă, obiecte decorative care păstrează motivele tradiționale românești și o pasiune descoperită în urmă cu aproximativ 20 de ani. Acestea sunt câteva dintre coordonatele activității lui Florin Rînziș, meșter din Prundu Bârgăului.
Florin Rînziș are 45 de ani și se ocupă de decorarea sticlelor, un meșteșug prin care îmbină pielea, cuprul și aluminiul cu tehnici precum gravura, ambosarea pielii și metaloplastia. Rezultatul este o colecție de obiecte decorative inedite, în care elementele tradiționale românești se întâlnesc cu inspirația contemporană.
Pasiunea pentru acest domeniu a început în urmă cu aproximativ două decenii, când a descoperit tehnica metaloplastiei, de care s-a îndrăgostit pe loc. ”Cred că acum 20 de ani am văzut la cineva cum se lucrează partea de metaloplastie și m-am îndrăgostit de partea asta. Și de atunci am încercat, în prima fază cu scăriță la interior. Pe urmă le-am tot diversificat și am lucrat cu aluminiu, le-am îmbinat aluminiu cu cupru, cu piele, că ăsta e predominant, partea de piele, și am găsit o serie de modele, ca să fac cât mai multe, cât mai complexe”.
Sticlele cu scăriță sunt realizată folosind modelul unei scări utilizate de pompieri, cunoscută sub denumirea de ”scară-baston”. Spre deosebire de ceea ce ar putea crede cei care le privesc, scărița nu este construită în interiorul sticlei, ci în exterior.
Motive tradiționale, păstrate pe obiecte contemporane
Dincolo de tehnicile folosite, o preocupare importantă a meșterului este păstrarea și valorificarea motivelor tradiționale românești. În acest sens, a colaborat cu meșteri de pe Valea Bârgăului, care au realizat cusături inspirate din motivele întâlnite pe pieptarele tradiționale. Acestea au fost apoi aplicate pe sticle, transformându-le în obiecte decorative cu identitate românească.
Ideea lui este una simplă: chiar dacă vremurile s-au schimbat și oamenii nu mai pun atât de mult accent pe purtarea costumului popular, măcar un element al acestuia poate rămâne prezent în fiecare casă.
”Eu am zis că mi-aș dori, de exemplu, ca fiecare, poate sunt vremuri în care nu se mai pune accent așa de tare pe costum, să-ți faci un costum, care e frumos. Dar măcar un element de costum tradițional pus pe o sticlă îl ai ca pe un obiect frumos în casă, cu România, cu motive tradiționale. Pui frumos pe mobilă, ca să nu-ți fie mobila goală, cu sticla frumos…”, explică meșterul.
Astfel, sticlele sale devin mai mult decât simple obiecte decorative. Ele aduc în spațiul de locuit o parte din identitatea locului și din bogăția motivelor populare de pe Valea Bârgăului. ”Am colaborat cu meșteri de pe Valea Bârgăului, iar ei mi-au făcut partea de cusătură. Cusătură preluată cu motive tradiționale de pe pieptare, iar eu le-am aplicat pe sticle”, ne-a mai spus el.
De la motive populare la legenda lui Dracula
Florin Rînziș nu se limitează însă la reinterpretarea motivelor tradiționale. Îi place să experimenteze și să creeze modele adaptate cerințelor pieței și interesului turiștilor. Un exemplu este sticla decorată cu Dracula, realizată pentru un magazin din Sighișoara, unde astfel de obiecte sunt căutate de vizitatorii străini.
”Colaborez cu câteva magazine, mai fac și câteva personalizate, dar prefer să le creez. De exemplu, cum a fost și asta, ultima, cu Dracula”, ne-a arătat el unul dintre modelele sale.
Realizarea unei asemenea sticle presupune mai multe etape și un timp de lucru considerabil, mai ales atunci când este vorba despre elemente personalizate. ”Cu partea de etichetă durează vreo 24 de ore. Vine presat, o matriță făcută la o imprimantă 3D, vine presat negativul. Pe urmă trebuie lăsat. E destul de complex tot, dar este o chestie foarte frumoasă”, explică Florin Rînziș.
În paralel cu modelele realizate pentru magazine, acesta lucrează și la o colecție proprie, intitulată România–Dracula–Dacia, prin care își propune să valorifice simboluri și elemente reprezentative pentru spațiul românesc.
Un hobby printre mai multe ocupații
Deși activitatea de decorare a sticlelor presupune pricepere, răbdare și multă muncă, Florin Rînziș spune că nu reprezintă singura sa sursă de activitate. Este unul dintre domeniile în care lucrează cu pasiune, dar consideră că, în România, este dificil să te bazezi exclusiv pe un singur meșteșug.
”Între mai multe ocupații, este și un hobby al meu, mă ocup și cu treaba asta; nu este singura, sunt mai multe. Trăim în România și ne ocupăm tot timpul, și atunci trebuie să facem mai multe chestii, cât mai diversificate”, mărturisește acesta.
Întrebat dacă se poate trăi dintr-o asemenea îndeletnicire, răspunsul său este unul realist: ”Este relativ treaba asta cu trăitul din meșteșug. E bine să ai tot timpul oul pus în două-trei coșuri și atunci e bine.”
Meșteșugurile au viitor dacă știu să se reinventeze
Florin Rînziș demonstrează că motivele populare nu trebuie să rămână doar în muzeu sau în costumul tradițional. Ele pot fi integrate în obiecte contemporane, care să atragă inclusiv generațiile tinere și turiștii străini.
”Încercăm să ne reinventăm tot timpul și să creăm lucruri frumoase, astfel încât am încercat să combin și, de exemplu, mitul Dracula, să-l pun pe sticle, partea de România. Sau cu diferite cusături de pe Valea Bârgăului, cum am colaborat cu meșteșugari, și să combin și să aduc la o chestie… motivele tradiționale să le păstrăm măcar pe niște sticluțe micuțe pe care le ai acasă, și să păstrezi România în suflet.”
La Târgul Meșterilor Populari, organizat la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, sticlele decorate de Florin Rînziș au atras atenția tocmai prin această combinație între tradiție și creativitate.
Adaugă comentariu