Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice a fost depus la Senat în noiembrie 2009 fiind scris de avocatul Gheorghe Piperea şi preluat de 13 senatori ai PDL. După ce a primit avizul comisiilor de specialitate şi a fost amendat, proiectul de lege a fost votat în plenul Senatului în martie 2010 cu 76 de voturi pentru şi trei împotrivă. Susţinerea a venit însă din partea opoziţiei, actuala putere. Senatorii PSD şi PNL au votat proiectul de lege în timp ce cei ai PDL au primit ordin de la conducerea partidului să nu îşi voteze propriul proiect. Recent el a trecut tacit de Senat, însă votul decisiv aparţine Camerei Deputaţilor.
Preşedintele filialei judeţene a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), Leonora Lanţoş, spune că legea este extrem de necesară.
„Demult trebuia să intre în vigoarea Legea insolvenţei persoanelor fizice. Din câte am verificat eu, un proiect al legii a trecut prin Senat prin adoptare tacită. Se mai vorbea de un aviz dat de Guvern pe un proiect. (…) Este absolut necesară insolvenţa persoanelor fizice. Este o procedură care va crea multe probleme la deschiderea ei, începând de la debitori, creditori şi noi, participanţii la procedură. Cel puţin în proiectul de lege pe care eu l-am lecturat sunt multe dispoziţii care nu se corelează şi care vor crea foarte multe probleme la aplicarea lor. În momentul de faţă, se insistă foarte mult pe competenţă. Probabil în Camera Deputaţilor se va dezbate aspectul privind competenţa instanţei, dacă să rămână la tribunal sau să plece la judecătorie”, a spus Leonora Lanţoş.
Potrivit sursei citate, într-o perioadă relativ scurtă de la intrarea în vigoare a legii vor fi foarte multe persoane care vor apela la această măsură.
„În primul rând vor fi foarte multe persoane care au credite neperformante şi sunt în proceduri de executare silită. De aici pornim. Dacă ne vom uita la statisticile executorilor judecătoreşti, vom vedea că sunt foarte multe persoane în executare silită. Marea majoritate au credite neplătite. Dacă vor intra în insolvenţă, se opreşte orice plată, se dă un diagnostic, se face un bilanţ de la care se porneşte”, a spus Leonora Lanţoş.
Preşedintele filialei judeţene a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România a mai spus că băncile se opun adoptării legii tocmai pentru că sunt mulţi oameni care nu îşi mai pot plăti creditele.
O persoană poate intra în faliment/insolvenţă atunci când din veniturile sale nu îşi mai poate satisface creditorii. Datornicul poate cere protecţia tribunalului care va considera dacă falimentul este sau nu scuzabil. Debitorul se prezintă în faţa instanţei care îl poate declara insolvent, la cererea sa sau la cererea creditorilor. Aflat în stare de insolvenţă, debitorul poate propune un plan prin care datoriile sale către creditori vor fi plătite, plan desfăşurat sub supravegherea unui administrator judiciar şi a controlului periodic al instanţei, altfel este declarat falit.
Proiectul de lege descrie trei etape în care se poate găsi debitorul insolvent: o perioadă de observaţie de 90 de zile, una de reorganizare judiciară şi falimentul personal.
Pe perioada de observaţie si pe perioada reorganizarii judiciare, debitorul îşi va păstra dreptul de a-şi administra averea. În cazul falimentului debitorul este reprezentat în instanţă de lichidator şi acesta nu îşi mai poate administra averea. În perioada de observaţie instanţa numeşte un administrator judiciar care are datoria, printre altele, de a face un inventar al bunurilor debitorului, de a face o listă a creditorilor acceptaţi şi de a propune instanţei ca debitorul şi familia sa să rămână în locuinţă.
Următorul pas preferabil este cel al reorganizării, care presupune prezentarea unui plan de către debitor ce trebuie aprobat în maximum 180 de zile. Timp de maximum 3 ani debitorul stă într-o perioadă de reorganizare judiciară. Dacă acesta vine cu un plan credibil şi de bună credinţă, atunci judecătorul îl poate aproba, dacă nu, acesta poate dispune trecerea la falimentul personal. Debitorul trebuie să raporteze la 6 luni judecătorului şi în fiecare lună administratorului judiciar modul în care se desfăşoară planul. După expirarea perioadei, dacă planul a fost executat cu bună-credinţă, atunci debitorului i se poate tăia datoria rămasă şi acesta iese din insolvenţă cu toate drepturile sociale anterioare, inclusv acela de a lua din nou credit, de pildă.
Dacă reorganizarea judiciară eşuează, atunci se deschide falimentul personal, procedură care durează maximum 5 luni – lichidare.
Cu legea insolvenţei persoanelor fizice aprobată, debitorul are şansa unui nou început. Îşi va pierde locuinţa, dar nu va mai fi urmărit pentru diferenţa de credit, dacă e în pericol, poate să stea în locuinţă pentru o vreme.
Numărul persoanelor fizice cu restanţe la plata creditului a ajuns la peste 700.000 la nivelul întregii ţări.
Adaugă comentariu