Prin două proiecte pe fonduri europene, de câte 5 milioane euro, intitulate ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistrița, etapa 2” și ”Cetatea Medievală Bistrița – punerea în valoare a patrimoniului cultural”, municipalitatea vrea ”să nu rămână în urmă”.
Proiectul ”Regenerarea urbană a centrului istoric Bistrița, etapa 2” urmărește reabilitarea cu pavaj din piatră naturală a pasajelor și aleilor care nu au fost modernizate în prima etapă, care a costat aproape 5 milioane de euro, plus reabilitarea rețelelor de utilități, a sistemului de iluminat și a spațiilor verzi de pe traseu.
Prin proiectul ”Cetatea Medievală Bistrița – punerea în valoare a patrimoniului cultural”, se dorește punerea în valoare a zidului cetăţii, reabilitarea Turnului Dogarilor, marcarea Porții Spitalului și Porții Ungurești. Reconstruirea Porții Lemnelor pe amplasamentul din zona str. Liviu Rebreanu, Piaţa Unirii, Bistricioarei, pe fostul amplasament. Se vor utiliza imaginile vechi din arhivă. Aici puteți găsi mai multe detalii legate de acest proiect.
”Vrem să continuăm proiectul pe care l-am avut pe axele pasajelor. Dorim să reconstruim Poarta Lemnelor, să punem în valoare zidul înconjurător al vechii cetăți. Construcția Porții Lemnelor este o încercare curajoasă și am văzut în orașul înfrățit Wels că au o poartă chiar mai mare decât Poarta Lemnelor, care este prinsă între clădiri mai moderne, dar este un punct extrem de important de atracție pentru oraș. Cred că același lucru l-am face și noi aici. Dacă ne vom limita doar la lucruri mai mici să spunem, eu cred că vom rămâne în urmă. Trebuie să abordăm problemele acestea curajos, așa cum am făcut și cu liftul din turn, și uitați-vă că în trei ani de zile ne-am scos banii pe investiția respectivă din biletele vândute”, a spus primarul Ovidiu Crețu.
300.000 lei, respectiv 310.000 lei sunt sumele alocate anul acesta de la bugetul local pentru documentațiile necesare.
Cele 22 de bresle din Bistrița au construit între anii 1464-1484 o fortificație integrală a orașului, care era întărită cu zece turnuri (Dogarilor, Rotarilor, Curelarilor, Croitorilor, Fierarilor, Șelarilor, Măcelarilor, Aurarilor, Tâmplarilor și Funarilor), două bastioane și trei porți principale de intrare în oraș (Poarta Lemnelor, Poarta Spitalului și Poarta Ungurească). Din această fortificație vastă se păstrează o parte din zidurile de sud și de est, împreună cu Turnul Dogarilor. Cele trei porți ale orașului au fost demolate în secolul al XIX-lea. Poarta Lemnelor (foto) a fost cea mai importantă poartă de acces în oraşul medieval. Turnul porţii măsura cu acoperiş cu tot 28 m, iar gangul de acces al porţii era lat de 1,60 m. Din imaginile de epocă păstrate, turnul de poartă era completat cu herşă protejată de un gang prelungit ornamentat cu stema oraşului – struţul cu potcoavă în cioc. În partea de sud, la îmbinarea dintre zidul de incintă cu drum de strajă acoperit şi turnul porţii exista un acces pietonal care făcea parte din acelaşi sistem fortificat de la Porta Lemnelor. Conform datelor istorice, Poarta Lemnelor a fost demantelată după 1862 pentru a permite dezvoltarea oraşului modern.
Liftul din turnul Bisericii Evanghelice, care a costat aproximativ 70.000 de euro, a fost montat la sfârşitul anului 2011 și dat în folosință în vara anului 2012. Accesul în turnul Bisericii Evanghelice se face contra cost: 10 lei de adult, 5 lei pentru copii peste 7 ani, elevi, studenţi şi pensionari.
Totul este ca prin proiectul ”Cetatea Medievală Bistrița – punerea în valoare a patrimoniului cultural”, sa se tina cont de adevarul istoric. Din pacate prin asa-zisele „axe turistice” nimeni nu mai tine cont de nimic. Domina un haos total. Nu a existat o viziune unitatra si o perspectiva clara. S-a pornit de la faptul ca orasul medieval era dezvoltat de-a lungul râului Bistriţa, cu artere de circulatie orientate pe direcţia est-vest,iar pe direcţia nord-sud legăturile erau asigurate mai ales prin pasaje înguste, pietonale, ceea ce nu este decat partial adevarat . Orasul vechi avea si o artera diametrala nord-sud, care se intindea de la de la Turnul Macelarilor unde se afla si un acces secundar in cetate, trecand prin Piata Centrala, pana la Poarta Broastelor. Asa se explica faptul ca Pasajul Macelarilor (actuala strada Spiru Harret) era mult mai larg decat celelalte pasaje. Cu atat mai nepotrivita este acea copertina de sticla construita recent, care ingusteaza pasajul si nu are nimic de-a face cu adevarul istoric.
De altfel orasul Bistrita de astazi s-a dezvoltat tot pe directia est-vest, avand o noua DIAMETRALA NORD-SUD care se intinde din Cartierul Subcetate pana la Sala Polivalenta, trecand prin centrul civic al orasului, de unde si denumirea sau rolul de “Diametrala”. Aceasta artera formata din strazile Subcetate- Ioan Slavici- Crinilor- Piata Pertu Rares- Bistricioarei- Roman C.Vivu- Vasile Conta, prezinta importanta pentru dezvoltarea turistica si urbanistica a orasului, fapt pentru care ar trebui acordata mai multa atentie . Cu atat mai mult cu cat pe strada Crinilor, colt cu Cerbului se gaseste o căsuță unde a funcționat prima școală confesionala si care in prezent se afla in paragina si se degradează cu fiecare zi ce trece. Ea ar trebui de urgenta reabilitata si transformata in muzeu, dupa modelul muzeului primei scoli romanesti din Scheii Brasovului. De altfel, din 2011 si la Sf. Gheorghe (Covasna) exista un muzeu al primei scoli romanesti dupa reabilitarea casei in care a functionat scoala respectiva.
Urmeaza incercarea curajoasa de a desfinta copacii, iarba si florile din PIATA CENTRALA ILEGAL bineinteles; se incalca doua legi. Legea 24 a SPATIILOR VERZI si LEGEA 422 a MONUMENTELOR ISTORICE. Degeaba se vor da aprobari de la alte institutii, ca si ele vor incalca legile. Vedeti ; asta este diferenta intre noi si NORVEGIA de ex.
da asta este diferenta dintre noi si ei / dar unii fac miting. e normal ???