Salariile mari de la stat și mai ales din administrația publică au devenit adevărați magneți pentru facultățile care pregătesc specialiști în acest profil.
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj a avut numai la Extensia Bistrița, un număr de 27 de persoane pe ”lista de așteptare” pentru a fi admise, în sesiunea de toamnă, la forma de învățământ la distanță.
Potrivit site-ului facultății, la sesiunea de toamnă au fost admiși șase candidați la zi cu taxă, aceștia având medii de admitere între 9,15 și 6,28 și alți 14 la ID-FR – taxă cu medii între 9,52 și 7,41.
”În așteptare” la I-FR cu taxă mai erau 27 de persoane cu medii de admitere între 7,40 și 5,33.
Taxa de școlarizare este 2600 de lei/an și se achită fie integral, în momentul confirmării locului (beneficiind de o reducere de 10%), fie în patru rate egale, în cursul anului universitar; prima rată din taxa de școlarizare se achită la confirmarea locului.
Prof. univ. dr. Cornelia Macarie a declarat pentru Timp Online că niciunul dintre cei aflați pe lista de așteptare nu va fi admis anul acesta. ”Lista de așteptare a fost întocmită pentru situația în care cei admiși nu confirmă, dar au confirmat toți”.
Citiți aici cât de mari sunt salariile din Primăria Bistrița:
Atenționare : dl. Ponta anunța public reducerea numărului de județe si localități din administrația țării. Iar analiști din economie semnalează ca guvernele de azi sau de maine nu vor mai avea fonduri financiare pentru salariile bugetarilor. Ca viitor student, as reflecta atent la aceste aspecte si altele…
Cresterea salariilor bugetarilor a generat o anomalie. Toată lumea se orientează către sectorul public in timp ce economia reală din sectorul privat suferă de lipsa fortei de muncă. Aici nu-i vorba despre domeniul sănătătii, invătământului sau ordinii publice. Este vorba despre administratia publică unde există o inflatie de „tăietori de frunze la câini”, plătiti cu salarii babane. Asa se explica si afluxul de candidati la Administrația Publică de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Extensia Bistrița a UBB. De aceea, o reformă administrativ- teritorială a României este absolut necesară. Numai să nu uitam că după 2012 in timpul aliantei USL , Guvernul Ponta cu o majoritate de 65% nu a avut curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. S-au invocat tot felul motive si s-a apelat doar la paleative care nu au dus la nici un rezultat. De aceea, acum la 30 de ani de la Revolutia Română si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat. Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic social si cultural. Lipsa de reforme interne nu a ajutat prea mult România nici după aderarea la Uniunea Europeană. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibila cu structurile europene. Este vorba de regionalizare, pentru care nu era nevoie decat de vointă politică. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea, ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea.
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face prin lege care să prevadă comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale să rezulte un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Această masură ar putea duce in timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.
Nici un bai, se termina dulceata si la stat. Dupa care o sa fuga lumea la turism sau sport, extensia BN.
Incredibil câtă risipă de resursă umană , care iau liniştiți salarii de mii de euro pentru complicata sarcină de a compara o copie xerox şi originalul sau de a încasa o chitanță de doi lei inventată special de amicii din administrație.
Orice copil de 7 ani e capabil de aşa ceva.
Nu trebuie studii superioare.
Pe când plata obligațiilor „inventate „direct pe telefon printr-o aplicație simplă?
Sau la o bornă inteligentă?
Jumătate din ceea ce reprezintă funcționărimea română ar fi obligați să se reprofileze în locuri de muncă productive.
Dar…
NU SE VREA.
E mai simplă adăugarea unei ştampile, hârtiuțe, copii xerox pe circuitul unui serviciu public , creerea de cacafonii de dimensiuni orgiastice decât simplificarea vieții oamenilor de rând.
DEZASTRU INSTITUȚIONAL.