Lucruri mai puţin cunoscute despre Casa Memorială ”Andrei Mureşanu”

Astăzi se împlinesc 200 de ani de la naşterea poetului Andrei Mureşanu, autorul versurilor care compun imnul naţional. Puţini dintre cei care trec zilnic pe lângă casa memorială care îi poartă numele ştiu că, de fapt, poetul nu s-a născut aici, doar a copilărit până la vârsta de 15 ani în casa bunicilor din partea mamei.

„Familia Mureşanu, părinţii poetului Andrei Mureşanu, au avut o moară pe strada de După cazărmi, cel puţin aşa spune Ion Buzaşi în monografia despre Andrei Mureşanu. Această stradă de După cazărmi este strada de astăzi Avram Iancu. În zona aceea se pare că a fost şi casa natală în care s-a născut şi şi-a petrecut o parte din coilărie Andrei Mureşanu, însă la 1922, casa aceasta a ars. Sunt documente despre acest incendiu, iar Andrei Mureşanu, împreună cu familia, s-a mutat în casa bunicilor pe strada Năsăudului, în casa care astăzi e numită Andrei Mureşanu. Aici, el şi-a petrecut o parte din copilărie, de aici a mers la şcolile din Bistriţa, de aici a plecat la şcoli mai departe”, a spus pentru Timp Online managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” Bistriţa, Ioan Pintea.

Casa Memorială „Andrei Mureşanu” a fost construită la începutul secolului al XIX–lea în stilul caselor româneşti tradiţionale cu plan dreptunghiular, cu tindă, cu „cameră de oaspeţi” şi bucătărie cu cuptor, totul mărginit spre curte de un pridvor de lemn cu stâlpi frumos ciopliţi. Ea a fost readusă, prin grija Consiliului Municipal, în 1983–1984, la forma iniţială. Lucrările de restaurare au fost efectuate conform proiectului întocmit de arhitecta Mariana Michiu. După restaurare, din august 1984, casa adăposteşte o expoziţie de istorie a revoluţiei române de la 1848. Aici funcţionează, din anul 1994, filiala Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” pentru copii şi tineret. Pe peretele dinspre stradă, pe o placă de marmură, se poate citi următoarea inscripţie: „În această casă şi–a petrecut o parte a copilăriei poetul Andrei Mureşanu, participant la Revoluţia de la 1848 „.

„A copilărit aici până la vârsta de 15 ani. Singurele exponate sunt pe peretele din exterior unde apare o copie după certificatul de naştere al poetului, eliberat de Primăria oraşului Bistriţa, o copie după foaia de titlu a catalogului Şcolii Piariştilor, poetul făcând o parte din gimnaziu la Bistriţa cu predare în limbile română şi germană, o fotografie cu casa originală a bunicilor, aflată pe strada Năsăudului la nr. 19 pe vremea aceea, care avea tavanele din bârnă, o prispă superbă şi care are, bineînţeles, un nuc al poetului care dă savoare acestei case memoriale. Mai este şi o porţiune unde apar alţi trei revoluţionari de la noi din judeţ: Constantin Roman Vivu, Florian Porcius şi Vasile Naşcu. Mai sunt şi alte documente din vremea respectivă, însă destul de puţine, motiv pentru care s-a făcut o bibliotecă pentru cartier şi şcolile numeroase din jur”, a spus Angela Costin, bibliotecară la filiala „Andrei Mureşanu” a BJ.

Viaţa şi activitatea „bardului Revoluţiei de la 1848” sunt ilustrate aşadar prin acte oficiale, scrisori, cărţi şi publicaţii, păstrându–se şi fotografia casei natale a poetului. Alături de creaţia literară, este reflectată şi cea de ziarist patriot, ca şi cea de dascăl şi traducător. Totodată, expoziţia evidenţiază strânsele legături dintre revoluţionarii români din cele trei provincii istorice româneşti, puternicul caracter unitar al ideilor şi acţiunilor revoluţionare, precum şi aspecte în parte inedite ale evenimentelor revoluţionare desfăşurate pe teritoriul actual al judeţului Bistriţa–Năsăud.

Cel mai cunoscut eveniment cultural găzduit de acest edificiu este „Serile de la casa poetului” care are loc, în curte, în luna august.