A 29-a Întâlnire a Sașilor, care are loc anul acesta la Bistrița sub motto-ul ”Împreună – Comemorăm – Clădim” și la care participă aproximativ 1.500 de persoane, a debutat sâmbătă cu o slujbă festivă la Biserica Evanghelică, oficiată de Episcopul Bisericii Evanghelice CA în România, Reinhart Guib.
Sașii veniți din cele patru zări au defilat apoi, într-o impresionantă paradă a costumelor populare, pe traseul Piața Centrală – strada Dornei – pietonalul Liviu Rebreanu, unde tinerii s-au prins într-un dans tradițional.
La eveniment au fost prezenți Ambasadorul Austriei în România, Isabel Rauscher, Consulul Germaniei la Sibiu, Hans Eric Tischler, Consulul onorific al Austriei la Sibiu, Andreas Huber, primarul Sibiului, Astrid Fodor, vicepreședintele CJ Sibiu Christine Manta-Klemens, curatorul Bisericii Evanghelice CA în România, Friedrich Philippi, președinți ai asociațiilor de sași din Germania și Austria.
În Piața Centrală au fost amenajate standuri de artă populară.
La deschiderea festivă, primarul Ovidiu Crețu a spus:
”În aceste zile, Bistrița este în sărbătoare. Peste 1.500 de sași transilvăneni s-au reunit în orașul nostru. Bistrița vă primește cu bucurie iar eu, în calitate de reprezentant al cetățenilor municipiului, vă asigur de recunoștința și considerația celor care locuiesc aici. Recunoștință pentru valorile pe care ni le-au lăsat înaintașii noștri, și noi ne considerăm urmași spirituali ai sașilor, înaintași care au făcut din acest oraș poarta de răsărit a civilizației europene. Când vorbesc despre valori moștenite nu mă refer numai la cele materiale – case, parcuri, școli sau biserici – ci mai ales la cele spirituale, care se reflectă în stilul de viață al bistrițeanului de azi: spirit organizatoric, cumpătare, civilizație, credința că viitorul se poate construi numai prin educație și cultură. Considerație pentru ceea ce realizați dvs. în țările în care trăiți, pentru faptul că mențineți colectivitățile localităților din care proveniți, pentru conservarea și promovarea folclorului săsesc transilvan și pentru că vă pasă, pentru că încă iubiți patria strămoșilor voștri.
Administrația bistrițeană pe care o conduc de mai bine de 11 ani și-a făcut o datorie de onoare din a scoate la lumină și a valorifica trecutul istoric al orașului nostru, valorile culturale ale tututor etniilor care au trăit aici în armonie timp de secole, scoțând în evidență trăsăturile de multietnicitate, multiconfesionalitate și multiculturalitate ale Bistriței. Biserica Evanghelică a fost liantul care a făcut trainice și eficiente legăturile și cooperarea pe care administrația le are cu HOG Bistritz-Nosen, Parohia Evanghelică Bistrița, Episcopia Evanghelică de la Sibiu, FDGR. Împreună vom putea să finalizăm amplul program de reabilitare și valorificare a construcțiilor istorice din centrul orașului. În circa trei ani, clădirea Colegiului Național ”Liviu Rebreanu” va fi modernizată și dotată la cel mai înalt nivel”.
”Majoritatea sașilor au plecat în anul 1994. Ne-am întors cu mare bucurie la Bistrița pentru această întâlnire, unde sărbătorim pentru a doua oară, după întâlnirea din 2010. Este zi de sărbătoare! Suntem acasă! Nu uităm nici de comemorarea exodului, pentru că acum 75 de ani sașii și-au pierdut patria”, a spus Hans Franchy, președintele Asociației sașilor HOG Bistritz-Nosen.
Programul zilei a continuat cu o prelegere festivă, decernarea medaliei Honterus și prezentarea întregului poștal ”100 de ani de la aderarea saşilor la România” (Palatul Culturii), o ceremonie de comemorare a exodului sașilor din Transilvania de Nord acum 75 de ani (monumentul din Piața Dominicană) și un concert extraordinar al orchestrei din orașul înfrățit Wels – Austria (Palatul Culturii).
Duminică 22 septembrie: slujbă la Biserica Evanghelică (ora 10.00) și concert de fanfară la foișorul din Parcul Municipal (ora 15.00). În aceeași zi, sașii originari de pe aceste meleaguri vor merge să viziteze localitățile natale.
Pentru sași sunt organizate diferite momente artistice (vineri seară a fost bal, sâmbătă seară – Fanfara din Traun, duminică seară – Helmut Kasper) și în pavilionul de evenimente montat în Piața Centrală, acolo unde participanții iau și masa.
În Bistrița-Năsăud, comunitatea germană mai numără până în 500 de persoane, fiind în continuă scădere.
În 2019 se împlinesc 75 de ani de la exodul saşilor bistriţeni, în urma invaziei trupelor sovietice. Sătenii au plecat în toamna anului 1944 în refugiu, cu care trase de boi sau cai, iar orăşenii în camioane şi vagoane de marfă. Oraşul austriac Wels i-a primit pe saşi în 1944 când a fost emigrarea în masă. Acolo trăiesc în prezent circa 3.500 de saşi şi cam tot atâţia în Wiehl (Germania). Cele două orașe s-au înfrățit cu Bistrița.
În 12 septembrie 1944, aproximativ 40.000 de saşi din Bistriţa şi zonele din judeţ au plecat în refugiu. În piaţeta de pe str. Mihail Kogălniceanu (azi Piața Dominicană), lângă fosta Mănăstire Dominicană, acum Căminul pentru persoane vârstnice, a fost amplasat un monument din bronz (”Exodul Sașilor”) în amintirea acelei zile.
Conform datelor istorice, în secolul XII coloniştii germani au urmat chemării regelui maghiar Geza II în Transilvania, iar războaiele au dus la împrăştierea saşilor transilvăneni în toată lumea. Cei mai mulţi trăiesc acum în Germania, aproximativ 300.000. După evacuarea din 1944, saşii din nordul Ardealului au rămas în vest. Cei repatriaţi în 1945, circa 6.000, au părăsit România comunistă în perioada 1970-1985, majoritatea stabilindu-se în Germania.
La marea sărbătoare a sașilor primarul Cretu după 11 ani de mandat se laudă cu lucruri pe care nu le-a făcut pentru păstrarea valorilor culturale ale etniei germane. Biserica Evanghelică este incă in santier, iar Gimnaziul Săsesc (Colegiul Liviu Rereabnu) este o promisiune viitoare. In schimb nu suflă un cuvânt despre Liceului Tehnologic Agricol, din Bistrita, una din cele mai vechi scoli de profil din Ardeal care isi datorează existenta etniei sasilor transilvăneni. După cum se ştie, Forumul Universităţii Săseşti din Sibiu hotărăşte, la 12 decembrie 1868, ridicarea a trei şcoli de agricultură în Transilvania, dintre care una urma să se înfiinţeze la Bistriţa. Aceste şcoli aveau drept scop să instruiască tinerii agricultori saşi, cu noile descoperiri europene în domeniul culturii plantelor şi creşterii animalelor, după sute de ani de agricultură tradiţională. Asadar, şcoala de agricultură Bistriţa si-a deschis porţile la 15 aprilie 1870 si de atunci functionează fără întrerupere, astfel că anul viitor va aniversa 150 de ani de existenta.
Jos labele de pe Liceul Agricol!
Jos labele de pe Liceul Agricol!
O, Bistriță, fără sași,
Ei pleacă, tu cui ne lași?
Cu Crețu și Niculai,
Bistriță te populai.
Oricum sașii meritau o primire mai bună, i-ați băgat într-un cort, ca pe niște vite… Nu aveați bani să închiriați restaurantul hotelului Metropolis? Cred că sașii meritau mai mult, totuși au construit acest oraș, noi doar am adăugat blocuri și ghettouri gen sucevei, pampas, dragos vodă…
„…au construit acest oraș”. Sunt copii care după ce cresc mari își alungă părinții din casă și îi apoi denigrează cum că sunt naziști, că sunt comuniști, dacă se poate chiar amândouă în același timp. Așa au pățit sașii. Culmea este că anti-iohanistul Crețu le spune sașilor că el tare îi mai iubește.
Mult iubesc si sasii Romania,S-au purtat tot felul de steaguri,aici in Bistrita in Romanaia,dar nu am vazut steagul Romaniei.Asta spune totul.Vorba aia,faptele vorbesc.
Uitati-va la o fotografie cu scena si veti vedea si steagul Romaniei.
E trecut de ora 10 si muzica tot canta in cortul din centru.in Germania la ora asta era o liniste totala.daca vorbeai mai tare chemau politia.dar in Romania e ok.
Cum o venit frigul Cretu nu si-o mai luat hozanii scurti . Nici coroana de jude nu o mai are. Doi primari pesedisti aveau obiceiul sa umble ca circari. Mazare cu carele lui alegorice imbracat in faraon si Cretu cu coroana imperiala pe cap la zilele medievale. Circ si pita. Pentru sasi numai de bine si mult respect.