Mărțișoarele, aceste ”obiecte personale” intens disputate, au invadat orașul ca niște veritabili vestitori ai primăverii. Artizanii au împletit și anul acesta firul roșu și cel alb cu speranța că, precum soarele va învinge frigul, tot așa și creațiile lorne vor ajuta pe toți să revenim la viața noastră de dinainte.
Cele mai frumoase mărțișoare le găsiți, desigur, pe pietonal, unde meșterii noștri consacrați au venit cu mare drag, bucuroși să revadă chipuri zâmbitoare în fața tarabelor.
Larisa Bancea: ”Cel mai important lucru pentru mine este că am putut să ies după o perioadă mai lungă, să mă bucur de soare și de oameni – așa cu distanță. Lumea e mai reticentă din cauza faptului că o dată s-a zis că e voie să se ofere mărțișoare, o dată că nu, acum iar că se poate. Lumea vine, se uită, nu știe ce să facă. Noi sperăm ca frumoasa tradiție a mărțișorului să nu se piardă. În timpul pandemiei am lucrat și am făcut creații noi. Îmi doresc ca oamenii să se bucure cu adevărat de ceea ce facem”.
Loredana Istrate: ”E primul eveniment ceva mai lung, iar oamenii chiar aveau nevoie de o ieșire și sunt încântați. Am adus, printre altele, mărțișoare sub formă de rondele de lemn tăiate, finisate și apoi pictate. Pictura e fixată cu un lac. În spate au un ac și pot fi purtate ca o broșă tot timpul anului. Fetele noastre ne-au inspirat și am făcut cu tot felul de figurine din desene animate acum în vogă. Am făcut o varietate mare anul acesta: și trifoi croetați, și căsuțe din lut, și pentru doamnele educatoare broșe cu plante presate și pictură, buburuze adormite fiindcă am crezut că nu vine primăvara, căsuțe din lut. Costă între 5, 10, 15, 20, 30 de lei”.
Emilia Morariu: ”Ministerul Sănătății a spus că pot fi dăruite mărțișoare cu respect și grijă pentru cei cărora le dăruiți. Eu propun oamenilor să cumpere de la noi, artizanii, fiindcă suntem curați, suntem oameni cu suflet și, de multe ori, prețul unui mărțișor cumpărat de la noi nu justifică munca din spate care e mai mare, dar bucuria noastră este de a dărui este imensă. Toate mărțișoarele mele sunt în ambalaje. Eu sunt chimistă, am dezinfectantul pe masă și mă dau regulat cu el pe mâini. Anul acesta am creat și mărțișoare low-cost la 50 de bani, la 75 de ani gândindu-mă la mamele care aveau de cumpărat 20-30 de mărțișoare. Pot fi cumpărate de la mine un roboțel, un telefon mobil sub formă de mărțișoare care costă 75 de bani. Am mai creat și mărțișoare cu mesaje: Ziua mea este în fiecare zi”
Mărțișoare și ghiocei mai găsiți și în alte zone din oraș – în Piața Sfânta Ana, în Piața Decebal, în zona Hanului.
Târgul de pe pietonal va fi deschis zilnic între 8.00 și 18.00 până în 8 martie.
La Muzeul Bistrița, Târgul Mărțișorului este deschis și luni 1 martie.
Originile mărţişorului nu sunt cunoscute cu exactitate, dar se consideră că ar fi apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna Martie. După cum se stie, MARTE era considerat nu doar zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dublă ipostază a zeului Marte este simbolizată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Mărţişorul este răspândit în toate zonele ţării, fiind pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. După unele surse, în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca la 1 martie, părinţii să lege copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.
Asadar, mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Da asemenea, obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia. Din 2017, tradiţia este inclusă în lista patrimoniului imaterial al UNESCO, dosarul pentru acest demers a fost depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova – în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă, dar în acelaşi spirit al sărbătoririi renaşterii naturii.