Una dintre cele mai frumoase case din Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”, cea din Șanț, a intrat de câteva zile în restaurare. ”Meșterii bistrițeni, stranepoții celor care trăiau la graniţa vechiului imperiu austro-ungar, au ajuns din nou în Muzeul Satului”, anunță reprezentanții instituției pe pagina lor de Facebook.
”Este una dintre cele mai frumoase case din muzeu. A fost construită în 1896 din cununi de bârne, pe un soclu înalt de piatră, cu prispă pe trei laturi, iar acoperişul a fost învelit cu draniţă. Casa Sanț, transferată în Muzeul Satului din Bucuresti în 1936 de pe valea Somesului de echipele pluridisciplinare conduse de Dimitrie Gusti, a intrat de câteva zile în restaurare. Meșterii bistrițeni, stranepoții celor care trăiau la graniţa vechiului imperiu austro-ungar, au ajuns din nou în Muzeul Satului”, scriu cei de la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti.
Potrivit unor informații postate de Comuna Șanț, ”lucrarea se face în totalitate cu sprijinul Consiliului Local Șanț”, dranițele” și meșterii fiind din comună.
”Casa tradițională din comuna Șanț, restaurată. Una dintre cele mai frumoase case tradiționale din jud. Bistrița Năsăud, aflată în patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, a intrat în restaurare. Grație unui proiect inedit, gândit de managerul acestei instituții, d-na Paula Popoiu, s-a făcut un apel la primăriile din localitățile de unde provin casele, pentru ca meșterii din aceste zone, cu materiale aduse de acolo și cu sprijinul financiar de la sponsori sau primării, să restaureze casele aflate în stare precară. Prima primărie care a răspuns acestei propuneri a fost Primăria comunei Șanț din jud. Bistrița-Năsăud. Ca bistrițean, acest acest demers m-a bucurat enorm și vreau să-l felicit pe domnul primar Ioan Sabo și să-i multumesc pentru implicarea extraordinară și gestul demn de urmat și de alte comunități. Meșterii proveniți din zonele respective știu cel mai bine cum se efectuează aceste lucrări de restaurare. Tuturor celor implicați respect și deosebită considerație. Peste puțin timp, casa de la Șanț va trăi o nouă viată și va bucura, din nou, numărul mare de turiști ce vizitează acest important obiectiv. Astăzi, împreună cu dl. Puiu Costoiu, director de Patrimoniu la Muzeu, am fost pe șantierul de lucrări de la „Casa Șanț” pentru a le mulțumi, în numele Ministerului Culturii și Identității Naționale, meșterilor veniți de la Șanț pentru a realiza aceste lucrări de mare importanță. Doamne ajută!”, a menționat Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii.
„Meșterii bistrițeni, strănepoții celor care trăiau la graniţa vechiului imperiu austro-ungar”. Traiau la granița cei drept dar în interiorul imperiului, într-o tara si o societate bine organizata. Asa au putut sa-si întemeieze un rost si construiască case mari si frumoase spre deosebire de bietii țărani din Regat care la 1896 trăiau în bordeie și erau jupuiți de șapte piei de alți români. Tot la granitele imperiului traiau si cei din Flamânzi care la sfarsitul sec 19 se pregăteau de o mare răscoală încheiata cu intervenția armatei române și cu mii de morți.
Domnule Severus va rog să mă lămuriți un pic,cine era președintele țării si ce partid era la conducerea guvernului în această perioadă?Multumesc anticipat.