Minoritarii au rămas singurii păstrători ai tradiţiilor? Pe străzile Bistriţei, ei au pornit la colindat

Dacă ai avut bani să-ţi faci casă, sigur ai să plăteşti şi urătorii, şi-au spus probabil cei trei rromi care au pornit în Ajunul Bobotezei cu „ţurca”. Unul cu chitara, altul cu vocea, altul cu dansatul. Aşa s-au prezentat cei trei în faţa oricui le-a deschis poarta. La vederea banilor, au întrerupt brusc urările şi au plecat mai departe grăbiţi să bată la cât mai multe porţi şi să strângă bani.

„Am fost şi de Crăciun, şi în Ajunul Anului Nou, şi în ziua de Anul Nou. Am strâns ceva bani, dar ni s-au terminat. Noi păstrăm obiceiurile, nu ca românii”, ne-a spus unul dintre „colindători”.

Ajunul Bobotezei este considerată prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic, fiind urmată de Bobotează şi de ziua Sfântului Ioan, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Boboteaza, serbată în 6 ianuarie este considerată şi ziua naşterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos.

Tradiţia spune că în ajunul Bobotezei oamenii pregătesc o masa asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din “camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( “găluşte” ) umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în forma de urechiuşe -, borş de peste, peşte prăjit, “vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acră -, plăcinte cu mac etc.  Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru “a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prasilă”.