La sediul Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud (str. Gării nr. 3-5) se va deschide expoziția ”O clipă pentru eternitate”, având ca temă istoria fotografiei. Vernisajul va avea loc vineri 5 aprilie, la ora 11.30.
Expoziția foto-documentară privind istoria fotografiei cuprinde documente și imagini din colecțiile Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, aparate, fotografii și obiecte din colecția privată Florin Coșoiu.
”Fiecare istorie începe cu explicarea originii, așa aflăm că ”fotografie” vine din greacă, însemnând ”a desena cu lumina”, și chiar asta face o fotografie, atât în sens propriu, cât și la figurat, fiindcă fotografia este rezultatul luminii și al radiațiilor magnetice, dar și ”lumina” emoțiilor captate și transmise peste ani. Așadar, cu emoții și lumină, vă așteptăm la Arhive! Mulțumiri d-lui Florian Coșoiu că a fost aproape de noi!”, spune șefa Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, dr. Cornelia Vlașin.
Este meritul Serviciului Judetean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud de a organiza expoziția foto-documentară privind istoria fotografiei intitulată ”O clipă pentru eternitate”, cu documente și imagini din colecțiile institutiei.
Si asta cu atât mai mult cu cât arta fotografică la Bistriţa se leagă de numele celebrului fotograf Alexandru Roşu (1854 – 1913) , despre care marele istoric Nicolae Iorga aminteste in cartea sa „Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906” ca despre „cel mai mare şi mai talentat fotograf român al epocii”. In anul 1881 Alexandru Roşu şi-a deschis propriul atelier de fotografie la Bistriţa, în Piaţa Centrală, numărul 22. De-a lungul vieţii, fotograful bistriţean a participat la numeroase expoziţii, unde de fiecare dată a ieşit în evidenţă cu fotografiile sale. Printre acestea se numără „Expoziția națională de fotografie” deschisă la București în anul 1906.
Stimate D-le Iuliu,
Va rog sa-mi permiteti unele precizari. Inceputurile artei fotografice la Bistrita se leaga de numele lui Carl (Károly) Koller (1838-1889), profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Bistrita in perioada 1859-1871. Koller a deschis primul atelier fotografic la Bistrita la inceputul anilor 1860.
Alexandru Rosu a fost elev la Gimnaziul Evanghelic, unde l-a avut ca profesor de desen pe Carl Koller. La initiativa tatalui lui Alexandru Rosu, Koller l-a angajat pe tanarul Rosu ca ucenic in atelierul sau fotografic. Aici a invatat Alexandru Rosu arta fotografiei.
Carl Koller a fost autorul primelor fotografii cu motive arhitectonice din orasul Bistrita, fotografii care au fost raspandite mai tarziu in forma de carti postale. Specialitatea sa au fost insa fotografiile etnografice. Intre altele Koller a fotografiat si porturi populare romanesti de pe Valea Somesului si Valea Bargaului. Pentru aceste fotografii, partial colorate manual, Koller a fost premiat la saloanele de la Paris (1867), Hamburg (1868) si Groningen (1869). Academia de Arte Grafice din Viena le-a preluat ca mostre pentru fotografii entnografice autentice. Sa speram ca in expozitia organizata de Arhivele Statului se vor gasi si astfel de fotografii.
Koller a parasit Bistrita in anul 1871, in anul 1874 devine fotograf al curtii imperiale, iar in anul 1875 deschide un atelier la Budapesta cu 30 de angajati. Aici a fotografiat pe langa membrii curtii imperiale si inaltei societati maghiare pe pe marele compozitor Ferenc Liszt. Alexandru Rosu a fost asistent in acest atelier in perioada1881-1883. In anul 1883 deschide un atelier fotografic la Bistrita impreuna cu Ferdinand Häusler, alt mare fotograf bistritean. In anul 1888 devine unicul proprietar al acestui atelier, atelier pe care il detine pana in anul 1913, anul decesului sau.
Impreuna cu Carl Koller, Alexandru Rosu si Ferdinand Häusler trebuie mentionati si ceilalti fotografi bistriteni care au activat la Bistrita inaintea Primului Razboi Mondial si anume: Alois Wagner, Eugen Lippert, Hermann Schwabe, Rudolf Fleischer, Victor Schneider, si last but not least Berta Jördens si Ella Alzner, primele femei care au condus un atelier fotografic la Bistrita.
Pentru perioada interbelica ramane de mentionat Friedrich (Frederic) „Fritz” Römischer.
Daca numele si operele acestor fotografi nu se regasesc in aceasta expozitie, expozitia este incompleta.
Colectionarul