”O cale rutieră de tip autostradă care să treacă pe lângă Bistriţa ne-ar avantaja foarte mult, dar nu văd şansa realizării ei într-un viitor mediu. Însă nici nu susţin varianta să ne ducem să ne vedem de treburile noastre şi să lăsăm lucrurile să evolueze cum or fi. Cred că acest tren l-am scăpat, dar vor veni şi alte programe de completări ale reţelei de autostrăzi din România, iar dacă acum nu vom face un pas şi nu vom continua după aceea să întreprindem acţiuni, vom rata şi următorul tren. Salut intervenţia societăţii civile în sensul de a presa pentru a se realiza o legătură a oraşului, a judeţului, cu reţeaua europeană de autostrăzi. Primul care a ridicat această problemă a fost consilierul local Alexandru Toniuc, după care tema a fost preluată de ONG-uri, parlamentari şi ceilalţi. Îi mulţumesc pe această cale, asta ca să se ştie cine a început, cine a aruncat piatra. Poziţia mea este următoarea: conştientizez că acest tren l-am scăpat, dar să nu abandonăm ideea, să ţinem lucrurile sub presiune ca să nu ratăm şi următorul tren”, a spus Ovidiu Creţu.
La Palatul Administrativ a avut loc o dezbatere publică având ca temă introducerea în Master Planul de Transport a Autostrăzii Nordului, dezbatere finalizată cu un memoriu care va fi trimis Guvernului.
Degeaba-i vointa daca nu-i putinta. Chiar daca in Masterplanul de transporturi, nu e vorba despre autostrada, faptul ca pe lista priorităţilor infrastructurii rutiere în 2015-2016, figureaza un drum expres intre Dej si Bistrita este un lucru extraordinar. Avand in vedere faptul ca prin dfinitie, drumurile expres sunt drumuri naţionale rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor care nu deservesc proprietăţi riverane şi care au două sensuri de circulaţie cu cel puţin două benzi pe sens, separate de un spaţiu median, şi nu intersectează la nivel nicio altă cale de comunicaţie, iar intrarea şi ieşirea autovehiculelor este permisă numai cu acces dreapta, în locuri special amenajate, aceasta atrage dupa sine si reconsiderarea traseului viitoarei centuri ocolitoare a Bistritei. Cu atat mai mult cu cat nu poate fi vorba de tampenia numita „Centura lui Cretu” prin Padurea Codrisor, la 2 pasi de parcul orasului si pe la poarta spitalului TBC si in valoare astronomica de 174 milioane de euro, care nu mai are nici o ratiune. Pacat de banii irositi pe proiectul centurii 2 Sud, pentru care cineva trebuie sa dea socoteala.
Intr-adevar, in Master Planul de Transport la capitolul variante ocolitoare, pe listă figureaza si centura Bistriţei: 14,59 km, 37,8 milioane euro fără TVA. Prin urmare nici vorba de centura lui Cretu, care ani la rand a amenintat ca pierdem suma de 174 milioane de euro, daca bistritenii se opun distrugerii Padurii Codrisor. Cu alte cuvinte trenul a fost pierdut din cauza lui Cretu care s-a imbatat cu apa rece.
Si noi vom tine lucrurile sub presiune ca mataluta sa nu mai defrisezi orasul si sa-ti faci de cap.