”Referitor la etnia rromă care trăieşte în Bistriţa, administraţia condusă de mine s-a străduit să ofere condiţii de viaţă şi de instrucţie cât mai bune. Am mers pe principiul că inovaţia în domeniul învăţământului, în domeniul social, în domeniile care ţin de noi, este cheia succesului în a-i duce pe copiii rromi la şcoală, în a-i face adevăraţi cetăţeni europeni. Spune proverbul şi în limba romanes, ai carte ai parte. Vă doresc să valorificaţi aceste condiţii pe care municipiul Bistriţa le oferă şi să daţi o şansă reală copiilor voştri, care trebuie să fie alături de copiii români, saşi şi unguri viitorii cetăţeni ai Europei. Este momentul în care ca etnia rromă să se ridice, aşa cum spune foarte bine imnul acestei etnii: ”Opre roma, isi vaht akana/Aide mantza sa lumiake roma!/O kalo mui ta e kale iakha/Kamaua len sar e kale drakha/A Romale, A Chavale!” (n.r. – în traducere: Sus, rromilor, este timpul vostru/Haideţi cu mine, rromi din întreaga lume!/Gura cea neagră şi ochii cei negri/Îi voi iubi precum strugurii cei negri/Of rromilor, of flăcăilor!)”, a spus Ovidiu Creţu pe scenă, în deschiderea Festivalului Tradiţiilor Țigăneşti.
”E o zi importantă în calendarul creştin, Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, intrăm în sezonul autumnal. La Bistriţa sărbătorim şi ziua tradiţiilor ţigăneşti, care a început mai demult. Am preluat-o şi am aplificat-o, o dedicăm celor de etnie rromă care trăiesc în Bistriţa alături de români, saşi şi unguri, aşa cum am spus de multe ori într-o Bistriţă multietnică, multiculturală şi multiconfesională. Ne mândrim cu faptul că avem o bogăţie culturală folclorică cum puţine sunt în ţară şi mai departe în Europa. Tradiţiile ţigăneşti sunt binecunoscute şi ne face plăcere să aducem la Bistriţa formaţii care ştiu să valorifice la cel mai înalt grad creaţia seculară a ţiganilor, cei care şi-au prus amprenta pe convieţuirea noastră de sute de ani. Dorim să promovăm şi formaţii locale, dar lucrurile merg tot mai greu, se alocă bani puţini în cultură, iar formaţii precum cea din Lechinţa nu participă pentru că nu au reuşit să se mobilizeze şi să prezinte un spectacol aşa cum aşteptăm din partea lor”, a adăugat edilul oraşului.
Click pentru mai multe fotografii de la Festivalul Tradiţiilor Țigăneşti!
Cuvinte frumoase, mobilizatoare, necesare unei comunității prea des umilită cu rost și fără de rost.
D-le primar.Pune politia locala sa aplice legea in cazul in care rromii fac infractiuni. Spuneti romilor si cate reclamatii de furturi din gospodarii au fost facute la politie, iar romicii tai dragi sunt laudati de tine. Noi cetatenii onesti ramanem cu paguba pe unde intra rromii si cu obligatia de a ne plati taxele.
Pozele cu grilajul in fata etnicilor vorbesc mai mult decat o mie de cuvinte!
Este vorba despre protecție. Gardul este o delimitare ca și trotuarul. Câmpul liber îl avem în natura recunoscută ca parc sau rezervație ori zonă forestieră. Vă salut.