”Podul Berăriei are menirea de a asigura o legătură facilă între malul drept şi malul stâng al Bistriţei, într-o zonă cu perspectivă de dezvoltare foarte bună. Oamenii de aici sunt foarte bucuroşi că se construieşte acest pod. Partea din stânga râului Bistriţa s-a dezvoltat mai puţin, nu are condiţii aşa de bune, nici istoric n-a fost dezvoltată, dar există acum o presiune mare asupra terenurilor, preţurile sunt bune şi oamenii doresc să se extindă, să construiască, să investească. Realizăm acest pod tocmai pentru a le facilita. Sunt foarte multe terenuri care vor deveni ocupate, inclusiv dealul. Dacă ne gândim la zona Sigmir cu dealurile acoperite de case, cred că viitorul este şi aici mai ales dacă va trece şi varianta ocolitoare cam pe liziera de la mijlocul dealului. Piciorul podului de pe un mal nu va fi perpendicular, ci pe diagonală. Legătura mai departe se va face pe strada Falezei. Malul va fi consolidat cu ziduri de sprijin. Sigur, dacă va fi cazul, vom cumpăra şi nişte teren, pentru că sunt maluri foarte mici. Termenul de realizare este 18 luni, poate se va termina ceva mai repede”, a spus Creţu.
Ovidiu Creţu a menţionat că a avut, fără succes, discuţii cu cetăţenii care au terenuri în zona în vederea amenajării unei străzi către Zăvoaie. ”Am avut o încercare, o discuţie cu cetăţenii care au terenuri direct către deal, le-am spus că facem podul, proiectul este direct pe Falezei, dar că din punctul meu de vedere ar fi interesant să facem o stradă direct către strada Zăvoaie, dacă ne pun la dispoziţie gratuit o parte din pământ. Le-am spus că terenul care azi valorează să zicem 2 lei/mp va fi 2,5 lei după apariţia podului, dar dacă va trece o stradă asfaltată, iluminată, cu canalizare pluvială, va fi 6 lei/mp sau mai mult. În orice caz, discuţia s-a terminat foarte repede pentru că o persoană care ar putea oferi teren are acces din strada Zăvoaie şi a zis că nu dă teren, nu este interesat de strada pe care am vrea s-o facem. Am închis discuţia şi rămâne varianta aceasta, iar în viitor va fi şi o altă variantă coborând pe malul râului. Ne-a spus foarte clar că are variante, nu este interesat, nu îmi place să pierd vremea în discuţii când ştiu că lucrurile sunt aşezate”, a comentat el.
Primarul Bistriţei a adăugat că podul va fi şi pentru trafic greu. ”Vom face la lăţimea care trebuie. Vom face şi amenajarea străzii Falezei tot pentru trafic greu. Va fi doar pentru zona Budac, pentru că n-au ce să caute în zona asta decât cei care îşi lucrează aici. Dacă se va realiza varianta ocolitoare, şi eu cred că se va realiza, atunci va fi un sens giratoriu undeva şi traficul greu din zona industrială va trece peste Podul Berăriei şi va urca pe varianta ocolitoare”.
Creţu a explicat de ce podul poartă această denumire: ”I-am dat denumirea de Podul Berăriei, aş vrea să clarific acest lucru, pentru că undeva în dreptul barajului a existat un pod care se numea aşa, Podul Berăriei, deoarece în zona şcolii a fost fabrica de bere a oraşului, care a existat sute de ani. În 1944, la retragerea trupelor sovietice, pentru că era scris în limba germană, tot ce era de origine germană a fost luat şi dus în Rusia. Chiar este un episod interesant despre fabrica noastră de bere”.
Ce presupune proiectul “Amenajare legătură din str. Libertăţii spre zona Zăvoaie, inclusiv construirea Podului Berăriei peste râul Bistriţa”
Licitaţia organizată pentru execuţia noului pod a fost câştigată de SC Dacia Faber SRL Cluj-Napoca. Valoarea totală a investiţiei este de 4.889.838,98 lei, iar finanţarea se va face din bugetul local şi din împrumutul contractat în acest scop. Termenul de realizare este de 18 luni, luna septembrie a anului 2016 fiind perioada estimată pentru inaugurare.
Începând cu data de 30 martie, traficul rutier va fi închis pe strada Petru Maior în zona viitorului pod, urmând ca, împreună cu reprezentanţii Serviciului Rutier din cadrul Poliţiei Române, să fie stabilite rutele alternative. În prima etapă, legătura rutieră de pe malul stâng se va face cu strada Falezei.
Podul va avea o lungime totală de 39,93 m. Lungimea suprastructurii: 37 m. Lăţimea părţii carosabile: 7,80 m. Lăţimea trotuarelor: 4,06 m. Lăţimea totală a podului: 12,36 m. Oblicitate: 70 de grade. Podul va avea o pantă de 2%. Noul pod este dimensionat pentru clasa E de încărcare, convoi de autocamioane A30 şi vehicule speciale pe pneuri V80. Lăţimea părţii carosabile va fi de 7,80 m cu două trotuare de câte 1,50 m lăţime fiecare. Podul nou se va construi cu o singură deschidere de 37 m pe 5 grinzi casetate prefabricate, cu înălţime variabilă, din beton precomprimat cu armătură postîntinsă. Placa de beton susţine zona carosabilă cu lăţimea de 7,80 m, şi cele două trotuare pietonale de 1,50 m delimitate de glisiere de protecţie de 0,55 m lăţime spre zona carosabilă, şi parapet metalic pietonal de 0,25 m lăţime spre exterior. Grinzile casetate prefabricate, cu înălţime variabilă, din beton precomprimat sunt dispuse la 2,20 m distanţă interax. Accesul pe pod dinspre strada Petru Maior se va face prin construcţia unui sens giratoriu cu două benzi de circulaţie. Accesul spre zona Zăvoaie se va face doar prin drumul principal, care cuprinde două benzi carosabile, cu o lăţime de 3 m fiecare. Proiectarea acestui drum face posibilă legătura rutieră dintre strada Petru Maior şi zona Zăvoaie.
Proiectul urmăreşte micşorarea timpilor de parcurs şi a consumurilor de combustibil; realizarea densităţii optime cu viteze legale şi evitarea formării blocajelor în circulaţie; realizarea unui confort al participanţilor la trafic; mărirea siguranţei circulaţiei; îmbunătăţirea condiţiilor de mediu prin reducerea noxelor, implicit a poluării.
Podul Berariei este mai mult decat un simplu pod. El deschide perspectiva realizarii unui inel de circulatie in Bistrita, creind o legatura directa intre nordul si sudul orasului. Astfel, va exista posibilitatea ca o parte din circulatia de pe Drumul Cetatii, sa poata fi preluata peste pasarela veche si continuata peste viitorul pod al Berariei direct in sudul orasului, pe strada Zavoaie si de aici, pe strazile existente spre Podul Budacului. De asemenea, prin prelungirea strazii Zavoaie spre Viisoara, s-ar putea realiza o legatura a orasului cu viitorul Parc Industrial Sarata. In plus, prin amenajarea portiunii dintre Podul Budacului si Podul Jelnii, situata la poalele Padurii Codrisor, se inchide inelul de circulatie mentionat la inceput, cu efecte benefice in fluidizarea circulatiei din orasul Bistrita.
Cretu nu stie cate prune are in traista. Nu stiu ce strazi viseaza primarul pentru ca o legatura directa intre Podul Berariei si strada Zavoaie poate fi realizata pe Strada Malinului care se desprinde din strada Falezei in apropierea viitorului pod. Pana la urma, mai importanta ramane legatura pe malul stang al apei cu Parcul Industrial si cu Targul din Viisoara.
Ai dreptate Ionut
Asta este varianta potrivita.
Este drum acolo, doar trebuie asfaltat.
Defectii astia vor sa treaca cu un drum paralel la 100 de metri distanta
prin terenurile oamenilor, cand au un drum de macadam functional pe care sa il modernizeze.
Nu poate stagna dezvoltarea unei zone pentru încăpățânarea unui țăran senil. Pentru aceste situații se poate apela la expropriere, nu? Interesul național (mă rog, local) este mai presus de interesul meschin al unei singure persoane răuvoitoare.
Negruzzi ,tu ai habar ce vorbesti?Cum adica expropriere?Pai la cati bani mananca Cretu pe toate prostiile,cum te astepti tu,sa isi dea cineva pamantul gratis?Crezi ca daca primarul ar avea pamant acolo,ar face donatii?Hai sa fim serios,adica se gasesc bani ptr toate prostiile si sa cumperi niste pamant nu?Vrea pamant,sa il cumpere!
Nu gratis… pe bani… în urma exproprierii, cel expropriat primește despăgubiri… doar că nu poate refuza cedarea pământului…
Cât despre drumul paralel la 100 de metri… asta înseamnă că vom avea un drum șerpuit care va trece la 2 m de casele oamenilor. E de preferat un drum nou, drept, lat, cu trotuare generoase pe ambele părți, cu șanțuri, cu spații verzi. Pt asta trebuie expropriat cetățeanul respectiv.
. ”Am avut o încercare, o discuţie cu cetăţenii care au terenuri direct către deal, le-am spus că facem podul, proiectul este direct pe Falezei, dar că din punctul meu de vedere ar fi interesant să facem o stradă direct către strada Zăvoaie, dacă ne pun la dispoziţie gratuit o parte din pământ.”
Auzi la el!
negruzzi , vezi ca-i aproape valea, leaga-ti un bolovan de gat si arunca-te frate sa scapam de un comunist !
Cretu o tine langa cu centura (ne)-ocolitoare 2 sud prin padurea Codrisor. In ciuda evidentelor ca lupta pentru o cauza pierduta, el mai spera si acum: „Dacă se va realiza varianta ocolitoare, şi eu cred că se va realiza, atunci va fi un sens giratoriu undeva şi traficul greu din zona industrială va trece peste Podul Berăriei şi va urca pe varianta ocolitoare”. Este adevarat ca speranta moare ultima, numai ca in cazul lui Cretu mai degraba e vorba de teama decat de speranta. Iata ce declara Dorina Tiron pe vremea cand era directorulgeneral al CNADNR,: beneficiarul nu poate să îşi asume acum riscul de a renunţa la Varianta II Sud a centurii ocolitoare Bistriţa, cu atât mai mult cu cât proiectantul, SC IPTANA SA, a încasat deja nişte bani. „Dar, atenţie, noi am plătit nişte bani pentru proiectare. (…). ( redactor – Vreţi să spuneţi că proiectantul a încasat nişte bani până la ora actuală? )
Păi singur că a încasat, nu-i normal? Doar şi-a făcut treaba până acum. A obţinut avize, autorizaţii aproape de la toată lumea”. Numai ca acele avize si autorizatii au fost anulate in instanta, iar acum cineva este bun de plata.
Interesul poarta fesul. Nu o data primarul recunoastea că poseda teren în zona pe unde va trece centura 2-Sud. Iata ce declara acst individ inca in anul 2009: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea primarului, prioritatea nu este rezolvarea traficului de tranzit prin centura ocolitoare, ci modul in care aceasta investitie poate sa contribuie la cresterea valorii terenului pe care il detine. Restul nu conteaza. Nici faptul ca varianta 2Sud ar prelua doar 60% din traficul greu, iar restul de 40% care provine de pe DN17C ramane in continuare prin oras. Nu conteaza nici faptul ca varianta 2Sud trece prin Padura Codrisor si aduce poluarea in zonele de agrement deja existente (Parcul orasului, Parcul Tineretului, Lacul de agrement MHC). In plus Dealul Codrisor este predispus la alunecari de teren. Si pentru ca interesul e atat de mare nu mai conteaza nici incalarea prevederilor legii referitoare la CENTURILE OCOLITOARE:
(extras din OG 43/1997 republicată)
Art.37. „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic.”
Art. 47. „Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.”
„Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia”. Pana la urma Centurile ocolitoare nu intra in atributiile primarului. Si totusi Cretu se da de ceasul mortii cand nu ar fi treaba lui. DNA-ul stie de ce?
Prieteni. Acest drum va dăinui sute de ani. Nepoţii vor întreba miraţi de ce acest drum e atât de şerpuit, îngust şi trece printre case. Ei atunci să le explicaţi că din cauza unui ţăran de Rebra care s-a mutat la Bistriţa nu s-a putut construi un bulevard, pt că nu dorea să-şi dărâme coteţul de găini iar primarul „de atunci” era un fricos şi nu a avut curajul să înfrunte cetăţenii fără nicio viziune.