De ce bat pasul pe loc lucrările de conservare a Bisericii Evanghelice Jelna

(FOTO) Lucrările de conservare a Bisericii Evanghelice din Jelna despre care specialiştii spun că adăposteşte o replică fidelă a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto pentru Bazilica San Pietro din Roma, bat pasul pe loc. Firma din Satu Mare care a făcut primele intervenţii la monument s-a retras din lipsă de personal, iar deocamdată nu s-a găsit altă firmă care să continue lucrările.

Managerul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, instituţie care are în administrare ce a mai rămas din biserica evanghelică Jelna a explicat de ce s-a ajuns în această situaţie.

„S-a întâmplat ca, pe parcursul anului 2017, firma care ar fi trebuit să continue lucrările, şi mă refer la cea din Satu Mare agreată şi de partenerii noştri din Ungaria, să nu mai aibă personal cu care să lucreze. Timp de trei luni a încercat să găsească oameni, ne-a tot dus cu vorba. Era oarecum firesc să continuăm tot cu această firmă care a amplasat acolo schela, a început lucrurile într-o anumită formă şi flux tehnologic. Din nefericire, acum o lună de zile ne-au comunicat că nu vor mai veni şi să ne descurcăm. A trebuit să analizăm ce s-a făcut acolo ca să putem da lucrarea altei firme. Am căutat altă firmă, însă, din păcate, în Bistriţa-Năsăud nu mai sunt firme care să aibă autorizaţia să intervină pe monumente istorice. Am încercat să găsim o firmă care să continue lucrările de acolo de unde le-a lăsat cea din Satu Mare, dar care să ajungă şi la un acord cu vechea firmă. Nu poate fi luată aşa de simplu schela din interior fiindcă are şi rolul de a rezema lucrări. E puţin mai complicată povestea”, a explicat Gavrilaş.

În opinia sa, acoperişul făcut iarna trecută e la fel de bun şi pentru cea care urmează în situaţia în care nu se va mai lucra deloc la biserică. „Sperăm să nu ajungem însă în această situaţie fiindcă, în principiu, ar trebui făcute doar câteva completări mici de zidărie pentru ca să poată fi ridicat acoperişul nou, lucrări ce se pot face oricând. Montarea unor lene peste care să se pună ţiglă nu ar fi aşa o mare problemă. Acoperişul de acum ar rămâne şi ar urma să fie demontat după ce se face acoperişul nou. Din nefericire, tot probleme tehnice şi de personal au făcut ca lucrările să întârzie. La această oră suntem în tratative cu o firmă, dar reprezentanţii ei au venit, au vrut să vadă ce au făcut ceilalţi, ce pot face ei. Firma din Satu Mare a pretins 2000 de euro chirie pentru schelă, firma pe care am contactat-o spune că nu are chef să îi dea, că sunt prea mulţi bani şi discuţiile s-au blocat. Noi avem bani în buget alocat pentru aceste lucrări, la fel şi partea maghiară. Problema este că nu am găsit contructor”, a declarat Alexandru Gavrilaş.

Anul trecut, guvernul de la Budapesta a alocat 5 milioane de forinţi pentru salvarea Bisericii Evanghelice din Jelna, echivalentul a 15.000 de euro, bani cu care au început lucrările de conservare a monumentului istoric. Ministrul secretar de stat dr. Puskas Imre din Ungaria a fost anul trecut la Jelna să vadă cum arată monumentul care risca, altfel, să se prăbuşească. Despre vizita sa, Timp Online a scris AICI. 

Guvernul Ungariei a anunţat, la început de 2017, că va continua să finanţeze, prin Fundaţia Teleki, lucrările de conservare a Bisericii Evanghelice din Jelna cu aceeaşi sumă.

Biserica evanghelică din Jelna, rămasă fără credincioși, s-a deteriorat treptat  fără ca proprietarul să se preocupe de conservarea sau valorificarea sa, parohia ortodoxă cumpărând doar turnul alăturat bisericii. După reînființarea Direcției Monumentelor în anul 1990, cunoscându-se valoarea arhitecturală și starea de conservare a monumentului, acesta a fost inclus într-un program prioritar de restaurare. În 1991 fiind realizate lucrări de protecție ale corului bisericii, urmând a se finaliza un proiect amplu de restaurare care ulterior, nu a mai fost definitivat iar lucrările de protecție inițiate în anul 1991 s-au degradat. Infiltrațiile de apă și desprinderile tencuielilor au pus în evidență fragmente de frescă, care se pierdeau an de an. În 1998 câteva fragmente de pictură au fost extrase, conservate și aduse la Muzeul din Bistrița. Un proiect de conservare a ruinei a fost elaborat prin demersul Asociației Nosner Land, de către o echipă de voluntari: arhitecți, ingineri, istorici, în anul 2010, când, pentru a semnala valoarea artistică și patrimonială a bisericii a fost vernisată o expoziție și realizat un album dedicat monumentului, însă lipsa resurselor financiare și a actelor de reglementare a proprietății au stopat derularea proiectului, deși în anul 2013 a existat un angajament din partea Institutului Național al Patrimoniului în acest sens.

Cercetătorii maghiari au făcut o descoperire foarte importantă în Biserica evanghelică din Jelna, ridicată în 1482 şi pictată în al doilea deceniu al anilor 1500. Pe unul din ziduri aici a fost găsită o replică fidelă a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto pentru Bazilica San Pietro din Roma. Potrivit specialiştilor, în întreaga lume mai există doar câteva astfel de picturi. Descoperirea a fost prezentată la o conferință la Budapesta la Centrul de Arhitectură, ocazie cu care experții avertizează că Biserica Jelna riscă prăbuşirea, iar mozaicul rar este pe cale de a fi distrus. O asociaţie maghiară a semnalat situaţia arhitectului şef al judeţului, Biserica Jelna fiind acum în proprietatea Consiliului Judeţean.

Potrivit unor documente păstrate de Muzeul Brukental din Sibiu, biserica din Jelna a fost la început catolică şi purta hramul Sfântul Petru. În 1455, aici erau importante relicve creştine: fragmente din veşmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus şi pământ de la Mormântul Sfânt de la Ierusalim. În anul 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase. În 1558, obiectele catolice au fost vândute, biserica a devenit lutherană, s-a ridicat turnul din piatră şi s-a montat un ceas. Astăzi, totul e ruină.