Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională s-a întâlnit la început de an pentru avizarea numărului de locuri în învățământul profesional și tehnic propuse în proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2020-2021.
Prefectul Stelian Dolha a transmis următoarele:
”Nu înțeleg lipsa de interes pentru învățământul dual comparativ cu județul Bihor, care deja are patru parcuri industriale arhipline. Învățământul dual înseamnă teorie la școală și practică la firme, înseamnă niște parteneriate între practică și școală, copil și agent economic, în așa fel încât fiecare să investească în formarea acestui copil. Trebuie schimbată mentalitatea părinților cu privire la acest tip de învățământ pentru că este foarte mare nevoie de meseriași în toate domeniile. În Oradea au fost accesate fonduri europene pentru reabilitarea unei clădiri cu scopul de a o transforma într-un internat. Elevii care urmează învățământul dual și sunt cazați la acest internat au gratuitate la cazare și masă.
Agenții economici cer profesioniști. Mă întreb dacă se judecă cu aceeași unitate de măsură fiecare școală. Vă dau un exemplu care mi-a parvenit zilele trecute: procentul de promovabilitate la Liceul Tehnologic de Servicii Bistrița, profilul Turism și Alimentație Publică, este de 23% și este propusă desființarea unei clase din cele două existente. Iar la Liceul Forestier, cu promovabilitate de 15%, nu se desființează nicio clasă, din contră, se creează o clasă cu profil Economic. Vă spun asta deoarece am impresia că facem economiști pe bandă rulantă, dar se pare că nu avem nevoie de bucătari.
În rural, unde primează cazul demografic, înțelegem că trebuie să ne îmbunătățim, dar filologie la Teaca și liceu teoretic la Rodna? La Liceul cu Program Sportiv din Bistrița avem clasă de Turism și Alimentație publică. Nu e o anomalie?
Am înțeles că anul acesta sunt reduse cu opt numărul de clase de a IX-a, iar în anul care urmează va scădea cu un număr de 20 de clase de liceu, un gol fantastic. Vă întreb ce facem? Pentru că numărul de clase va scădea la liceele mai slabe. Ce putem face este să ne reorientăm spre școlile profesionale și să le ducem spre finalitate cu inserție pe piața muncii. Am înțeles că firma Comelf, de trei luni, are o jumătate de clasă de sudori și o jumătate de clasă de lăcătuși mecanici. Dar are nevoie de continuitate și garanție și elevii să rămână acolo. Cu alte cuvinte, să oferim contracte prin care reușim să îi fidelizăm”.
Ori desființăm Ministerul Educației Naționale, ori Prefectura!
Nu avem nevoie de două instituții care să se ocupe de același lucru!
Educație!
Aceste lucruri se pot discuta în Condiliul Județean, în comisia pt. educație (comisiile de specialitate).
Prefectura nu-și justifica existența.
Vorbe
ce nu intelegeti domnule prefect??? pentru a face invatamant dual de calitate, patronii si patronatele trebuie sa se implice!!! vrea vreunul sa accepte in practica serioasa copii de la scoli??? nu vor! de ce? ca nu stiu, ca fac rebuturi, ca bla bla…… deci nu mai faceti pe niznaiul ca nu e asa usor! dati dovada de professionalism suprem dati cu pumnul un masa si cereti implicare din partea patronatelor, fiindca ei sunt cei care vor beneficia de mana de munca formata!!!! bineanteles daca le da si salarii!!!! nu resturi de 100 de lei net!!!! altfel….nici un interese niciodata din partea tinerilor!!!!si daca varsta de pensionare va fi 70 de ani, la ce mai trebe tineri in campul muncii??? vor lucra batranii pana la moarte!!! si asa sistemul de pensii cica este Caritas….deci ce rost mai are sa lucreze cineva si sa plateasca taxe? daca asa se vad lucrurile din perspectiva liberal….atunci or pleca si psdistii din tara si vor ramane penelistii sa se joace la Caritas pana la 70 de ani!
Ce sa intelesga dl. Dolha? De unde sa stie dumnealui cum sta treaba cu invatamantul? Dansul stie ca la anumite licee numarul de clase va scadea, adica, in loc de 12 clase elevii vor face vreo 10-11 ca daca tot sunt asa de slabi, le ajunge.
Vor lasa un mare gol in inimile noastre.
Dragi parinti ! Indrumati-va progeniturile inspre politica. Sa o faca din frageda copilarie fiindca acolo nu vor avea nevoie de prea multa scoala.
#Hopamitica , nu stiu cât mai vreau să-i prelungească ăștia agonia ( sau reșaparea?) generalesei Tabără. Poate îi studiază arborele genealogic în ideea că vor găsi vreun liberal în neamu-i. Ori vreo pilă la minister. Dacăse străduiesc un pic, le gasesc pe ambele. Doamne, noaptea minții, să mai existe tovarășa asta în fruntea ISJBN ! Dacă avea ceva coloană vertebrală , demisia trebuia să și-o fi scris demult. De unde nu e, chiar si Dumnezeu întoarce spatele.
Degringolada învățământului profesional și tehnic în România se datorează numeroasele schimbări prin care a trecut – de la școli profesionale de trei ani, la școli de arte și meserii, la învățământ profesional de doi, apoi de trei ani și până la învățământul dual. Toată această instabilitate institutională prin care a trecut învățământul profesional din România este greu de înțeles pentru multi elevi și părinți și întrețin starea de reticență față de această opțiune educațională.
Înainte de 1990 școlile profesionale aveau o durata de trei ani și funcționau pe lângă întreprinderi, unde elevii făceau practică și unde aceștia rămâneau, de obicei, să muncească după finalizarea studiilor. După 1990, aceste întreprinderi au început să se închidă pe rând, muncitorii au fost trimiși în șomaj, iar „școlile au suferit o puternică lovitură”, ca urmare a trecerii bruște de la o economie centralizată, cu câțiva agenți industriali mari, la o economie modernă, bazată pe servicii și pe întreprinderi mici și mijlocii. Astfel, învățământul profesional a intrat în declin, iar multe dintre liceele tehnologice s-au transformat în licee teoretice.
Cele mai multe ambiguităti s-au petrecut in timpul mandatelor de Ministru al Educatiei ale Ecaterinei Andronescu.
În anul 2003, pe timpul primului său mandat ca ministru al educației, Ecaterina Andronescu introduce Școlile de Arte și Meserii (SAM), o formă de învățământ secundar cu durata de doi ani în care se puteau înscrie absolvenții de clasa a opta. Era o etapă intermediară de pregătire într-un domeniu, dupa care absolvenții puteau urma în aceeași școală încă un an de completare pentru obținerea unei calificări. În anul 2009 Ecaterina Andronescu, aflată din nou în poziția de ministru al educației, desființează SAM-urile prin trecerea locurilor ce reveneau acestor școli la liceele tehnologice.
Abia în 2014 se creează un cadru legislativ pentru crearea învățământului profesional dual, conceput după modelul german, care se concretizează la finalul lui 2016, după mai multe sesiuni de discuții între Ministerul Educației și diferite companii. Din păcate, lucrurile se miscă greu din cauza lipsei de stabilitate si predictibilitate in sistemul educational românesc.
Corectez doua inexactitati:
1. Scolile profesionale , sau
cu denumirea de Școli de arte si meserii, nu au fost NICIODATĂ desființate.
2. Scolile profesionale au fost reorganizare in 2012, an în care au apărut și primele scoli profesionale duale.
În principiu, corectă explicatia.
8 clase obligatorii și gratuite, ar fi de ajuns.
60% din numărul absolvenților cls. a VIII ar putea avea, prin examen, locuri la licee.
50% din absolvenții de liceu ar putea avea locuri gratuite în învățământul superior, cu acces prin concurs.
Restul, școli profesionale, meserii, școli postliceale, și să nu le plângem de milă unor dascăli ori politruci că rămân fără catedră.Piața reglează ce specialități se cer și pentru care găsești plasament.
Ce folos că toți polițiștii (de pildă) au studii superioare , iar într-un act oficial (cum altfel) un agent a scris (de câte ori a fost nevoie) , că s-au recoltat ”MONSTRE BIOLOGICE„ unui șofer (monstruos). Non multa, sed multum !
Felicitări dna general, face ți ordine, cine să vă schimbe, cine se ridică la nivelul dv. Sunteți unică, deșteaptă foc știți ce vreți. Există loc pentru toți, la Cooperatie să fie profesională, ce liceu sa fim serioși..